Conform textului acceptat în comisii, bolnavii asimptomatici pot fi internați 48 de ore în spital și apoi tratați la domiciliu.
Comisia juridică a Senatului a dezbătut marţi noaptea, timp de 4 ore, proiectul privind carantina şi izolarea, membrii forului convenind asupra mai multor texte.
Votul asupra raportului urmează să fie dat astăzi.
Senatorii jurişti au discutat articolele referitoare la procedura carantinării
Dezbaterile au fost reluate după 6 ore de discuţii tehnice informale pe texte cu ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru. Dezbaterile au început marţi, după ora 21,00 şi s-au încheiat în jurul orei 1,30.
Senatorii jurişti au discutat articolele referitoare la procedura carantinării, eliminând toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen.
Aleșii l-au chemat la Parlament pe ministrul Sănătății, Nelu Tătaru să le explice de ce este nevoie de aceste măsuri.
Pentru unii aleși, legea care ar introduce noi reguli de izolare și carantină nu este o urgență. Încă de vineri, senatorii amână să dea votul final pe actul normativ. Președintele Klaus Iohannis i-a făcut direct responsabili pe social-democrați, cei care au majoritatea în Parlament.
Cazanciuc: „Nu e vina noastră că legea carantinei e proastă”
Social democrații au avertizat că vor da votul abia după ce premierul Ludovic Orban sau ministrul Sănătății Nelu Tătaru vor veni în Parlament ca să explice exact ce măsuri vor fi luate.
„Nu e vina noastră că legea carantinei e proastă. Pandemia nu poate fi invocată pentru a omorî democrația. PSD nu tergiversează nimic, vrea să facă o lege bună dacă azi găsim soluții, poate fi și azi votul”, a spus Robert Cazanciuc, potrivit Știrile PRO TV.
Nu s-a întâmplat, deocamdată, acest lucru, chiar dacă ministrul Sănătății a încercat să-i convingă pe parlamentari, timp de aproape 7 ore. Neînțelegerile au pornit de la cum pot fi izolați cei diagnosticați cu Covid-19, dar care nu prezintă simptome.
„Fiecare pacient își va face o evaluare clinică, biologică, paraclinică, radiologică și medicul curant va avea posibilitatea să-și susțină diagnosticul pe care îl pune la un moment dat. După 48 h, cei asimptomatici pot merge la domiciliu cu izolare până la 14 zile, dacă mă refer la covid. Pentru cei simptomatici, în funcție de simptome, se va decide prelungirea internării până la internare sau până devine asimptomatic”, a susținut Tătaru.
Senatorii juriști au mai decis și că cei care se întorc din țările ”roșii”, să stea în carantină la domiciliu, iar, dacă nu au posibilitatea, vor fi plasați în spații ale statului. Cei care nu respectă regulile de izolare și carantină ar urma să fie sancționați.
Teoretic, miercuri, 15 iulie, ar urma să fie votată legea, însă nici așa nu va intră în vigoare mai devreme de săptămâna viitoare. În tot acest timp, nu va exista nicio obligație pentru cei confirmați sau pentru suspecții de Covid-19 să stea internați, izolați sau în carantină.
Articolele din Legea carantinării, discutate de senatorii din Comisia Juridică
Potrivit articolului 7 al proiectului de lege votat în comisie, măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu; b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.
″În situaţia în care aceste persoane refuză măsura carantinării la domiciliu sau la altă locaţie declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit anterior carantina, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase, cu risc iminent de transmitere comunitară. (...) Decizia se emite cu celeritate, în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză”, au decis senatorii jurişti.
De asemenea, s-a stabilit că persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau reprezentantului DSP şi că măsura carantinării încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării din acest act normativ.
Senatorii jurişti au discutat şi articolele referitoare la măsura izolării.
“Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (...), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare”, prevede articolul 8 discutat în comisie.
Textele dezbătute în comisie mai prevăd ca măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.
“Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar. La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (...) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase. Izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului”, prevăd textele, potrivit Agerpres.
Persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
În situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.
Senatorii jurişti au discutat şi măsurile legale de ocrotire temporară.
“Când măsura carantinei sau izolării a fost luată faţă de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care datorită vârstei, bolii sau din orice alt motiv rămâne fără supraveghere şi îngrijire, părintele, ocrotitorul egal, personalul medical sau reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică anunţă serviciul public de asistenţă socială în vederea monitorizării acestora şi, dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective. Monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor pot fi dispuse numai pe durata în care acestea rămân fără supraveghere şi fără îngrijire şi nu pot avea ca efect suspendarea de drept a exerciţiului drepturilor părinteşti sau a drepturilor ocrotitorilor legali”, prevede textul articolului 9 discutat de Comisia juridică.
Textul stipulează şi că monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referinţă pentru supravegherea şi îngrijirea acestor persoane, iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea şi îngrijirea persoanelor respective.
“Direcţiile generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor lua măsuri pentru punerea la dispoziţia acestor persoane de locaţii rezidenţiale corespunzătoare şi personal specializat: educatori, psihologi în funcţie de vârstă şi starea de sănătate a persoanelor ocrotite pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere şi îngrijire”, mai prevede articolul 9.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
