Potrivit certificatului de deces, semnat de dr. Andrea Arcangeli, șeful Departamentului de Sănătate și Igienă al Vaticanului, cauza oficială a morții este „accident vascular cerebral, comă și colaps cardiocirculator ireversibil”.
Documentul medical mai menționează și o serie de afecțiuni preexistente care au slăbit organismul Sfântului Părinte: un episod anterior de insuficiență respiratorie acută cauzat de o pneumonie multimicrobiană bilaterală, bronșiectazii multiple, hipertensiune arterială, precum și diabet zaharat de tip II. Toate acestea au contribuit la fragilizarea stării sale generale de sănătate, dar, potrivit experților, nu au avut legătură directă cu accidentul vascular fatal.
Ce s-a întâmplat în dimineața în care a murit papa Francisc
Dimineața zilei fatidice a debutat într-un mod aparent obișnuit. Papa s-a trezit la ora 6:00, dar la scurt timp după ora 7:00 a început să acuze o stare de rău bruscă. Medicii din apropiere au suspectat imediat un accident vascular cerebral. Neurologul Francesca Romana Pezzella, specialistă la Unitatea de AVC a Spitalului San Camillo din Roma și președinta planului european pentru combaterea AVC-ului, a explicat că „accidentele vasculare cerebrale pot avea cauze ischemice – cauzate de blocarea unei artere – sau hemoragice – provocate de ruptura unei artere cerebrale”. În cazul Papei, se presupune că a fost vorba despre o hemoragie cerebrală, una dintre cele mai periculoase forme, care implică un risc de deces foarte ridicat în prima oră de la debut.
„Țesutul cerebral este afectat rapid. Dacă nu se intervine imediat, șansele de recuperare scad dramatic”, a adăugat Pezzella, subliniind că simptomele unui astfel de episod pot include dificultăți de vorbire, slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului și chiar pareză facială. Totodată, fără o tomografie cerebrală, este imposibil de stabilit cu certitudine tipul de AVC.
Un factor important în ecuația medicală a fost și vârsta înaintată a Papei. „Incidența accidentului vascular cerebral se dublează la fiecare zece ani după vârsta de 55 de ani”, mai spune Pezzella. „Este mai frecvent la bărbați până la 70 de ani, după care femeile devin mai expuse.” În cazul lui Francisc, hipertensiunea arterială – una dintre afecțiunile menționate în certificatul de deces – este considerată principala cauză. Aceasta, combinată cu diabetul, vârsta și o posibilă fibrilație atrială, a format un tablou de risc crescut.
Ieșea public, dar avea dureri
Deși în ultimele zile Papa a apărut în public, efortul era vizibil: oboseala și durerile l-au însoțit constant, spun cei apropiați. Totuși, potrivit medicilor, episoadele respiratorii din trecut și internarea la spitalul Gemelli nu sunt legate de accidentul vascular care a dus la moartea sa.
Specialiștii avertizează că un AVC este o afecțiune în care fiecare secundă contează. „Nu trebuie să te tratezi singur și nici să aștepți. Este vital să suni imediat la serviciul de urgență, 112, pentru că tratamentul începe chiar din ambulanță. Șansele de supraviețuire și recuperare scad dramatic cu fiecare minut pierdut”, avertizează Pezzella. Transportul la spital de către rude sau prieteni poate întârzia intervenția salvatoare, reducând dramatic șansele pacientului.
Papa Francisc a plecat dintre noi așa cum a trăit: discret, înconjurat de rugăciune, dar într-un moment de fragilitate extremă a trupului. O pierdere grea pentru credincioșii din întreaga lume, dar și o lecție tăcută despre cât de imprevizibilă și fragilă este viața umană, chiar și în cel mai înalt vârf spiritual al lumii catolice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
