Profesoara predă matematică superioară la un colegiu din Rostov pe Don, unul dintre marile orașe din sudul Rusiei, și câștigă un salariu de bază de 16.000 de ruble, echivalentul a aproximativ 170 de euro. La acest salariu se adaugă o suprataxă de 1.600 de ruble pentru meditații și pentru statutul său de „tânăr specialist”. Venitul total brut ajunge astfel la 18.500 de ruble, adică 200 de euro. Profesoara a declarat că este dispusă să publice contractul de muncă pentru a demonstra veridicitatea sumelor și pentru a respinge acuzațiile că ar exagera. „Nu mă plâng, nu sunt vreo cerșetoare, dar asta este realitatea acum,” a spus ea, punctând că studiile sale universitare de șapte ani nu i-au oferit o recompensă financiară corespunzătoare.
Declarația ei ridică semne de întrebare nu doar cu privire la salarizarea profesorilor din Rusia, ci și la situația economică generală din țară, mai ales în contextul devalorizării rublei și al disparităților regionale. Salariile în Rusia variază enorm între zonele mai bogate, precum Moscova și Sankt Petersburg, și cele mai sărace, cum ar fi regiunile din Caucaz sau Siberia.
Salariile medii în Rusia: Realitatea unei economii polarizate
În Rusia, salariul mediu lunar este de aproximativ 87.952 de ruble, ceea ce înseamnă 950 de euro, conform datelor recente. Cu toate acestea, această medie națională ascunde diferențe uriașe între regiunile dezvoltate și cele marginalizate. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai prospere orașe din țară, sunt lideri în ceea ce privește nivelul veniturilor. În Moscova, salariul mediu lunar depășește 124.000 de ruble, adică 1.340 de euro, în timp ce în Sankt Petersburg ajunge la 122.000 de ruble sau 1.320 de euro. Aceste orașe beneficiază de o economie diversificată, care include industrii de tehnologie, finanțe și comerț.
De cealaltă parte, regiunile mai sărace, cum ar fi Ingushetia sau Tuva, oferă salarii medii mult mai mici, uneori de doar 26.200 de ruble, adică 280 de euro. Aceste regiuni sunt afectate de lipsa de investiții și de o infrastructură slab dezvoltată, ceea ce limitează oportunitățile economice pentru locuitori. Disparitatea regională este una dintre cele mai mari provocări ale Rusiei moderne.
Impactul devalorizării rublei asupra economiei
Rubla rusă a fost grav afectată de sancțiunile economice internaționale impuse după invazia Ucrainei din 2022. Moneda a atins un minim istoric în noiembrie 2024, când s-a tranzacționat cu 113 ruble pentru un dolar. Această devalorizare masivă reflectă instabilitatea economică generată de factori precum:
-Sancțiuni economice stricte care limitează accesul Rusiei la piețele internaționale.
-Reducerea exporturilor de petrol și gaze, care constituie pilonul principal al economiei rusești.
-Creșterea dobânzilor de către Banca Centrală a Rusiei la 21%, ca o măsură de combatere a inflației și de susținere a rublei.
Pentru profesori, aceste probleme macroeconomice înseamnă că veniturile lor, deja modeste, au fost erodate în continuare de inflație. Devalorizarea rublei și scumpirea produselor de bază fac ca traiul să fie din ce în ce mai dificil, mai ales pentru cei din regiunile mai sărace.
Salariile profesorilor din România
Pentru a înțelege mai bine contextul, putem compara situația profesorilor din Rusia cu cea a colegilor lor din România. În România, un profesor debutant câștigă aproximativ 4.050 de lei net pe lună, adică 820 de euro, în timp ce un profesor cu experiență poate ajunge la un salariu de 8.395 de lei, echivalentul a 1.700 de euro. Salariile din România sunt influențate de nivelul de învățământ și de regiunile geografice, dar diferențele nu sunt la fel de dramatice ca cele din Rusia. Totuși, provocările există și aici, unde salariile trebuie să acopere costurile de trai în creștere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
