Publicitate
„Se oferă un apartament de două camere, 66 de metri pătraţi, situat într-un bloc nou, în zona Militari, la demisol înalt şi sigur. Preţ: 122.000 de euro”.
„De vânzare apartament cu două camere, 38 de metri pătraţi, în zona 13 Septembrie, aflat la demisol înalt, suficient de luminat, ceea ce reprezintă un factor important în cuantumul facturilor. Preţ: 50.500 de euro”.
„Se vinde o garsonieră în zona Gara de Nord, cu o suprafaţă de 35 de metri pătraţi, aflată la demisolul unui bloc cu două etaje. Este renovată şi izolată termic în anul 2021. Blocul a fost construit în 1947 şi nu prezintă risc seismic. Preţ: 51.900 de euro”.
„De vânzare, apartament cu trei camere, 77 de metri pătraţi, semidecomandat, confort lux, demisol, anul construcţiei 2012, zona Bucureştii Noi, 88.500 de euro”.
Sunt câteva anunţuri extrase de pe site-urile care promovează proprietăţi imobiliare la vânzare în Bucureşti, relatează Observator. Demisolul este de cele mai multe ori prezentat ca „înalt”, „luminos” şi „sigur”, deşi realitatea este că lumina nu ajunge prea uşor în astfel de locuinţe, fapt vizibil şi din fotografiile care însoţesc anunţurile. Iar în ceea ce priveşte siguranţa, aici nu ar trebui să existe diferenţe faţă de locuinţele aflate la etaje superioare, dacă regulile sunt riguros respectate, spun specialiştii. „O casă cu demisol are un etaj parţial îngropat în pământ, însă nu mai mult de jumătate din el. Din punct de vedere legal, demisolul trebuie să aibă ferestre, deci să nu fie un spaţiu închis”, se explică într-un articol de pe platforma de imobiliare Storia.ro.
Principalul dezavantaj al unui astfel de apartament
Principalul dezavantaj al unei astfel de construcţii, se mai arată în acelaşi articol, este riscul apariţiei de infiltraţii, în cazul în care hidroizolaţia nu a fost realizată profesionist. În contextul recentelor cutremure care au avut loc în Turcia şi Siria şi care au dus la prăbuşirea a sute de blocuri de locuinţe, unele dintre ele noi şi descrise de dezvoltatori ca fiind foarte rezistente, apare aceeaşi dilemă şi în ceea ce priveşte locuinţele din România.
„Câteva principii care ar trebui respectate pentru blocurile care au apartamente aflate la demisol sunt asigurarea unei soluţii de fundare adaptate la calitatea terenului de fundare; respectarea distanţelor de evacuare pe holurile comune şi folosirea materialelor incombustibile acolo unde este cazul; dimensionarea spaţiilor astfel încât să se asigure suprafeţe suficiente în funcţie de destinaţie şi un volum suficient de aer; dimensionarea ferestrelor astfel încât să se asigure un iluminat natural suficient; asigurarea hidro, termo şi a fonoizolării corespunzătoare”, spune Dragoş Zaharia, proprietarul firmei de construcţii Ortogonal Construct. Alegerea dezvoltatorilor de a construi locuinţe la demisol este cauzată de problema densităţii urbane în continuă creştere, adaugă el. Astfel, este dificilă asigurarea cumulată a tuturor condiţiilor impuse de legislaţie pe terenuri mici, rămase libere în zonele aglomerate.
„E firesc să se construiască locuinţe la demisol în aceste condiţii. Ele au de regulă un preţ mai mic pentru că există o serie de inconvenienţe - lipsa priveliştii, imposibilitatea asigurării balcoanelor/ logiilor, zgomotul stradal - însă asta nu înseamnă că aceste tipuri de locuinţe nu trebuie să asigure condiţiile minime de calitate”, mai spune Dragoş Zaharia.
Surpriza vine atunci când experţii din domeniul proiectării în construcţii spun că demisolul nici măcar nu ar trebui să fie locuit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News