"Aceasta este o veste bună, nu numai pentru Lkab, pentru regiune şi pentru poporul suedez, ci şi pentru Europa şi pentru climă", a spus directorul general al companiei, Jan Mostrom, potrivit căruia mina "ar putea deveni o piatră de temelie importantă pentru producţia de materii prime critice, care sunt absolut cruciale pentru a permite tranziţia ecologică".
Elementele pământurilor rare nu sunt exploatate în prezent în Europa, iar regiunea depinde de importurile din străinătate, în special din China, în timp ce este prevăzut ca cererea să crească în următorii ani, din cauza creşterii vehiculelor electrice şi a energiei regenerabile. "Electrificarea, autosuficienţa şi independenţa UE faţă de Rusia şi de China vor începe în mine", a exaltat ministrul Energiei, Întreprinderilor şi Industriei, Ebba Busch. Totuşi, drumul pentru extracţia de zăcământ în Suedia este lung. Lkab a declarat că doreşte să depună o cerere de concesiune pentru exploatare în 2023, dar a adăugat că va dura cel puţin 10-15 ani pentru a putea începe extracţia de zăcământ şi expedierea pe piaţă.
Pământurile rare sunt alcătuite din 17 materii prime, precum disproziu, neodim, ceriu, holmiu, praseodim, descoperite la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în Suedia. Fiecare dintre ele are proprietăţi diferite, dar aceste elemente au fost grupate sub acelaşi nume, deoarece sunt adesea prezente în aceleaşi soluri. Odată extrase, trebuie să fie supuse unui tratament de "separare", pentru a diferenţia diferitele minerale. Datorită caracteristicilor fizico-chimice deosebite, prezintă o importanţă fundamentală în componentele materialelor de înaltă tehnologie, precum smartphone-uri, computere, tablete, maşini electrice, turbine eoliene.
Cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, descoperit în Suedia
Comisia Europeană consideră pământurile rare printre cele mai critice resurse pentru regiune, dar se străduieşte să îşi asigure suficiente aprovizionare pentru a extinde piaţa blocului. Conform calculelor Universităţii KU Leuven din Belgia, pentru a înlocui hidrocarburile şi a atinge neutralitatea carbonului în 2050, UE va avea nevoie de 26 de ori mai multe pământuri rare decât în prezent.
La nivel global, China este principalul producător şi, potrivit unui raport al firmei de consultanţă Adamas, exploatează în prezent aproximativ 70% din minele de pământuri rare la nivel global şi gestionează între 85% şi 90% din procesarea acestora. Aproximativ 94% dintre pământurile rare extrase în gigantul asiatic provin din zăcăminte de bastnazit. Zăcământul principal este situat la Bayan Obo, în Mongolia Interioară (83%).
Guvernul comunist a susţinut sectorul cu investiţii publice masive, care au făcut posibilă menţinerea unei reţele vaste de rafinare a materiilor prime, făcând astăzi ca mulţi producători de pe planetă să exporte mineralele lor. Totuşi, această dominaţie a venit la un preţ colosal pentru mediul înconjurător. Depozitele acestor materiale se găsesc peste tot în lume. Principalele sunt, pe lângă China, în Statele Unite, Australia şi Rusia, dar există şi unele în Canada, India, Africa de Sud şi Asia de Sud-Est.
Înainte de descoperirea suedeză (un milion de tone de oxizi de pământuri rare estimate), US Geological Survey estima rezervele mondiale la 120 de milioane de tone, dintre care mai mult de o treime, 44 de milioane de tone, situate în China, 22 milioane în Vietnam, 21 milioane în Brazilia, 12 milioane în Rusia şi 7 milioane în India. Alte zăcăminte importante sunt situate în Groenlanda şi exploatarea lor este disputată între Statele Unite, Europa şi China, dar ţara este reticentă în a le folosi, deoarece extracţia are un impact foarte ridicat asupra mediului, potrivit Today, titrează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
