Ieri, punctul central al discuţiilor, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai principalelor instituţii din domeniu, precum şi ai asociaţiilor profesionale şi ai celor nonguvernamentale, l-a reprezentat statutul magistraţilor.
CSM, DNA, DIICOT au ridicat în cadrul dezbaterilor problema personalului deficitar din sistem. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a arătat că, pentru a rezolva această situaţie, noile legi din domeniul justiţiei ar trebui să conţină prevederi care să încurajeze accesul în magistratură.
Cele trei legi noi ale justiţiei adoptate de Guvern, dezbătute în regim de urgenţă
„Din punctul meu de vedere, este nerealist ca la nivelul parchetelor să ne confruntăm cu acest deficit cronic de personal, care afectează continuitatea cercetărilor şi a supravegherii cercetărilor în dosare. Nu este sănătos pentru sistemul judiciar, să existe această debalansare, între care este realitatea şi cât de încărcaţi sunt procurorii în parchete, în schimb, există un debuşeu, detaşarea în cadrul aparatului propriu al CSM“, a declarat Gabriela Scutea, procurorul general al României.
Prezent la lucrările comisiei, procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a apreciat că forma care a venit de la Guvern a celor 3 legi asigură independenţa şi autonomia instituţiei pe care o conduce. Pe de altă parte, şeful DNA a susţinut reducerea perioadei de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, de la 3, la 2 ani, ca o condiţie necesară pentru debutul mai rapid în magistratură.
„Această perioadă îndelungată, de 7 ani, va duce şi la o blocare a accesului studenţilor de la drept în instituţiile judiciare“, a completat Crin Bologa, șeful DNA.
Cele 3 proiecte reprezintă un obiectiv major atât în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, cât şi al PNRR, iar de finalizarea lor depinde aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie al Uniunii Europene, porivit Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
