Norbert, sau Norbi, cum îi spuneau toți cei apropiați, era un tânăr de 28 de ani din Aleșd, cunoscut pentru firea lui calmă, bună și pentru dorința uriașă de a-și reclădi viața. Nu ajunsese în scaunul cu rotile dintr-o întâmplare banală, ci în urma unui accident grav care i-a schimbat complet existența. În urma traumatismului cervical suferit, avea nevoie de terapie continuă, recuperare dificilă și tratamente costisitoare.
Chiar și așa, nu renunța. Lucra cu specialiști, făcea progrese vizibile, iar cei care îl cunoșteau spuneau despre el că „nu se plângea niciodată”.
Cazul lui Norbi a unit Aleșdul într-un mod rar întâlnit. O asociație locală a lansat o campanie specială pentru el, iar anul trecut, în preajma Crăciunului, s-a organizat Târgul Caritabil „Sprijin pentru Norbi”.
Sute de oameni au participat: localnici, profesori, elevi, oameni de afaceri, voluntari și familii întregi. Standurile au fost pline de produse făcute manual, prăjituri, obiecte artizanale, toate vândute cu un singur scop, să-i ofere lui Norbi șansa la o recuperare reală.
Pentru mulți, el devenise motivul perfect pentru a arăta că un oraș mic poate avea o inimă imensă. Fiecare donație, oricât de mică, era o rază de speranță pentru viitorul lui.
Speranța unei vieți normale
Cei apropiați povesteau că, deși zilele lui nu erau ușoare, Norbi avea o forță interioară impresionantă. Urma un program atent de recuperare, iar medicii spuneau că, deși drumul era lung, existau șanse reale ca evoluția lui să continue.
Nu visa la lucruri mărețe. Visa doar să poată merge, să se poată descurca singur, să aibă o viață cât mai normală.
Comunitatea îi devenise sprijin, iar el era recunoscător fiecărei mâini întinse.
Moartea lui Norbi a lăsat Aleșdul în stare de șoc. Pentru mulți, vestea a fost greu de acceptat: un tânăr care îndurase deja atât de mult, care luptase exemplar și care strânsese în jurul lui o comunitate întreagă, a dispărut într-o clipă.
Pe rețelele sociale, prietenii și cei care l-au ajutat în ultimul an postează mesaje sfâșietoare. Nu îl plâng doar ca pe o victimă, ci ca pe un tânăr bun, discret, muncitor, care avea în față ani întregi de recuperare și speranță.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
