Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, la Risipeni, raionul Făleşti, în nordul Republicii Moldova, în familia lui Grigorie şi a Emiliei Sandu. Tatăl este medic veterinar şi mama profesoară. Maia Sandu a studiat, în perioada 1989 - 1994, la Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice de la Chişinău. A studiat trei ani la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova, specialitatea relaţii internaţionale, în perioada 1995-1998, şi un an de studii la Harvard Kennedy School of Governement (SUA), specialitatea administraţie publică, în perioada 2009-2010.
Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale în perioada 2010-2012. S-a întors la Chişinău în 2012, unde a activat ca ministru al Educaţiei de la 24 iulie 2012 până la 30 iulie 2015.
A intrat în politică în septembrie 2014
A intrat în politică în septembrie 2014, când, cu prilejul unui miting al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a declarat că aderă la acastă formaţiune împreună cu fostul ministru de Externe Natalia Gherman, fiica lui Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova. Era un an marcat de o puternică mişcare anti-Plahotniuc, oligarhul căutat pentru fapte de corupţie. De fapt, lupta anti-corupţie a fost principala temă de discurs a politicianului Maia Sandu. Şi-a lansat propria mişcare politică în decembrie 2015, intitulată „În pas cu Maia Sandu”.
Mişcarea s-a transformat în scurt timp în Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Ca lider PAS, Maia Sandu a exercitat funcţia de premier în perioada 8 iunie - 14 noiembrie 2019. Şi-a început mandatul în condiţii dificile, cu o criză politică ce a dus la fuga lui Vladimir Plahotniuc, şi l-a încheiat în urma unei moţiuni de cenzură sprijinită activ de Igor Dodon. În 2020, a candidat pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale. În 2016, a obţinut 47,89% în turul doi, pierzând la o diferenţă mică în faţa lui Igor Dodon. La patru ani distanţă, Maia Sandu poate să devină preşedintă într-o societate profund patriarhală. În campanie, Igor Dodon a lansat o serie de atacuri suburbane pentru a exploata acest aspect din punct de vedere electoral, legându-se mai ales de faptul că nu este căsătorită şi nu are copii. Este o pro-europeană convinsă şi nu se împotriveşte unirii. „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire, personal aş vota «Da»”, a declarat Maia Sandu la 1 februarie 2016. Atât premierul Ludovic Orban, cât şi preşedintele Klaus Iohannis au susţinut-o în campanie.
Mobilizare fără precedent şi un record istoric
„Cetăţenii Republicii Moldova au posibilitatea să producă schimbarea spre bine mult aşteptată”, a apreciat premierul român, evocând una din temele campaniei duse de Sandu. „Dragi cetăţeni, astăzi am fost martorii unei mobilizări extraordinare a moldovenilor. În pofida crizei, în pofida neîncrederii faţă de instituţii, în pofida unei campanii murdare, oamenii au ieşit la vot într-un număr foarte mare, şi aici în ţară, şi în diaspora. Oamenii au ieşit la vot pentru că le pasă, oamenii vor ca vocea lor să fie auzită, oamenii vor să fie respectaţi, oamenii vor ca puterea să le ofere soluţii la problemele lor. Mulţumesc tuturor celor care au participat astăzi la vot. Le mulţumesc din suflet oamenilor care au mers sute de kilometri pentru a ajunge la secţiile de vot şi care au aşteptat la cozi uriaşe pentru a vota. Ne închinăm în faţa dumneavoastră. Astăzi, diaspora a votat în număr de peste 250.000. Este o mobilizare fără precedent şi este un record istoric. Oamenii noştri au demonstrat că, oricât de departe ar ajunge, le pasă de ţara lor, le pasă de rude, le pasă de casa lor”, a afirmat Maia Sandu imediat după închiderea urnelor de vot în Republica Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
