Publicitate
Iată răspunsul lui Teodor Meleșcanu:
"Domnule deputat, am primit cu interes scrisoarea dumneavoastră nr. 3495A, din 21 martie 2018, prin care detaliați starea de degradare în care se află, în prezent, clădirea Sfatului Țării din Chișinău și solicitați detalii cu privire la posibilitățile de implicare a autorităților române în reabilitarea acestui monument istoric.
După cum vă este cunoscut, în ultimii ani, România a alocat fonduri semnificative, în special din bugetul MAE destinat oferirii de asistență pentru dezvoltare, pentru restaurarea unor clădiri fanion, obiective culturale importante, precum Muzeul Național de Artă al Moldovei și Sala cu Orgă – care au fost finalizate. De asemenea, este în curs de finalizare construcția Teatrului "B. P. Hașdeu" din Cahul. Chiar și unele proiecte aferente renovării Cetății Soroca au beneficiat de finanțare din România.
În prezent, partea română este concentrată, în principal, pe finalizarea cu succes a obiectivelor pentru care au fost deja angajate fonduri.
În contextul dialogului bilateral permanent, partea română a exprimat deschidere pentru analizarea unor eventuale noi proiecte pentru care Executivul de la Chișinău ar necesita asistență financiară.
După cum s-a reafirmat la cel mai înalt nivel, la 27 martie 2018, cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României dedicată aniversării Centenarului Unirii Basarabiei cu România, întreaga clasă politică de la București este ferm angajată în continuarea susținerii ferme a reformării și modernizării Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva racordării la comunitatea europeană".
Ce spune ministrul pentru Românii de Pretutindeni
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, i-a prezentat deputatului Constantin Codreanu, un răspuns în care spune, între altele: "stimate domnule Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, referitor la solicitarea dumneavoastră privind situația imobilului în care, în anul 1918, a funcționat Sfatul Țării de la Chișinău, vă comunicăm următoarele:
Ministerul pentru Românii de Pretudindeni (MRP) acordă sprijin proiectelor vizând restaurarea și conservarea monumentelor istorice din afara hotarelor țării, în baza Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, a Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind spijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate (republicată), precum și a Ghidului Beneficiarului 2018.
Realizarea unui proiect sau a unei acțiuni proprii având ca obiect lucrări de restaurare și conservare a unei clădiri-monument istorice aflate în afara granițelor presupune existența unei solicitări din partea comunității românești din acea țară, deținerea de către partenerul MRP a dreptului de proprietate sau a dreptului de folosință asupra imobilului pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, respectarea legislației specifice din statul pe teritoriul căruia se află monumentul în cauză, respectarea normelor și principiilor dreptului internațional.
Până în acest moment, MRP nu a primit nicio solicitare de sprijinire a lucrărilor de restaurare și conservare a clădirii din strada Alexei Mateevici nr. 111, din municipiul Chișinău (Republica Moldova), în care, în anul 1918, a funcționat Sfatul Țării".
Răspunsul lui Codreanu
"Salut disponibilitatea Guvernului României de a susține restaurarea clădirii Sfatului Țării și îndemn Guvernul de la Chișinău să întreprindă toate demersurile oficiale necesare în acest scop. Clădirea în care Sfatul Țării a votat Actul istoric al Unirii Basarabiei cu România are statut oficial de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe a Moldovei. În prezent, clădirea Sfatului Țării se află într-o stare avansată de delăsare și degradare, în pofida faptului că autoritățile Republicii Moldova îi recunosc formal statutul de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor alcătuit de Academia de Ştiinţe a Moldovei".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
