Claudia Puiu Barraud a ajuns în Franța după ce a crescut și a studiat în România. Ajungând să facă consultanță business, românca a descoperit investitori francezi în anul 2002 în țară și continuând colaborarea cu ei și-a completat studiile de master la Universitatea din Bordeaux.
„Am fost persoana care nu prea am fost obligată să mă confrunt cu clișee sau cu diferențe pentru că am fost în zona oamenilor de business care tratează partenerul la egalitate că altfel afacerea nu merge. Deci, dacă nu suntem pe aceeași înălțime de scaun nu merge. N-am întâlnit acea discriminare, acea poziționare inferioară. Vă spun sincer că nici acum nu o simt. În momentul în care am început experiența în Franța, pentru că soțul meu este francez, fetița noastră avea 3 ani, și a început comunitatea românilor să-mi povestească. Lucruri cu care eu eram la curent doar din presă, de la televizor, dar nu le simțeam pe propria piele. Am zis: Trebuie să facem ceva, noi, românii, să nu avem pretenții la străini. Trebuie să facem ceva să le demonstrăm că noi putem să fim la egalitate. Atunci am demarat această inițiativă, am înființat Centrul Franco-Român de cooperare economică și culturală. Economic am pus pentru că aveam nevoie să ne punem în practică și cunoștințele noastre de oameni de business. Am încercat să aducem toată instrucția noastră intelectuală din România și din Franța care să fie de folos țării în primul rând și oamenilor din țară”, a spus Claudia Puiu Barraud pentru StiriDiaspora.ro.
„Învățarea limbii române în străinătate, un atu pentru viitor”
Proiectul „Învățarea limbii române în străinătate, un atu pentru viitor” este despre importanța transmiterii tradițiilor și obiceiurile poporului român, dar și pentru că „chiar l-am văzut un atu pentru viitor pentru copiii noștri”.
„Comunitatea românilor a fost grupul țintă și astfel am descoperit nevoia copiilor de limba română, nevoia copiilor de a se apropia de țara lor. Părinții nu aveau nevoie pentru că ei fiind din România, au bagajul lor. Defectuos se spune că noi părinții trebuie să transmitem copiilor tot ce știm despre România, dar majoritatea nu suntem cadre didactice, chiar dacă avem o instrucție superioară și intelectuală. Nestăpânind instrumentele de predare s-ar putea să greșim. Am întâlnit părinți care chiar au greșit în predare și indicat este să avem profesori, acei profesori de care noi am beneficiat. Acum avem certitudine că noi am avut o instrucție specială în România de am putut să aducem atât de multe peste tot în lume. Suntem mulți! Când am început proiectul Învățarea limbii române în străinătate, un atu pentru viitor, chiar l-am văzut un atu pentru viitor pentru copiii noștri. Aici am abordat foarte mult din dimensiunea sănătății mintale și a stării emoționale a copilului”.
„Copilul român din diaspora a fost extrem de afectat de pandemie”
Președinta Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală susține că în perioada pandemiei, copilul român din diaspora a fost extrem de afectat întrucât aceștia au fost lipsiți de legătura cu familia de acasă, din țară. Abia atunci părinții români au realizat și conștientizat că micuții lor au nevoie de țara și de limba lor.
„Am fost foarte încărcați în perioada pandemiei, atâta izolare n-a făcut bine nimănui. Copilul român din diaspora a fost extrem de afectat. Dintr-o dată, copilul român din diaspora s-a văzut între patru pereți, doar cu părinții. În contextul pandemiei, relația noastră de încredere o aveam doar cu familia. Parcă doar ei ne inspirau încredere totală. În ceea ce privește relația cu familia, atunci s-a văzut adevărata importanță: ce înseamnă familia. Copiii din diaspora au fost lipsiți de această legătură. Ei nu știau să vorbească cu bunicii și cu familia din România. A fost o perioadă încărcată, am încercat să lucrăm și colectiv și individual cu ei ca să depășim acea perioadă. Am reușit un mare lucru: părinții să conștientizeze că acei copii au nevoie de țara lor și de limba lor, nu neapărat că se vor reîntoarce, au nevoie să vorbească cu familia lor.
Noi am avut ca pionier al promovării limbii române pentru copiii din diaspora pe domnul ambasador Excelența Sa Luca Niculescu, care a fost alături încă de la demararea proiectului. Domnul ambasador a avut o expresie extraordinară: E frumos să vorbiți românește cu bunicii pentru că veți avea mai multe cadouri. Impactul asupra copiilor a fost extraordinar! Dânsul este un intelectual erudit, cult, rafinat din toate punctele de vedere. Nu putea să aibă un mesaj mai simplu și mai clar pentru copii decât domnia sa. Toți copiii s-au pus pe învățat limba română. Ei știau, dar aveau o barieră de limbaj între ei și bunicii lor de acasă. Nu vă spun cât suferă bunicii lor de acasă atunci când vin în străinătate și nu pot să-și exprime acea dragoste față de nepoți și invers, când copiii merg în România și vor să exprime ceva bunicilor. Eu cred că este mesajul cel mai important mesaj pe care putem să-l transmitem părinților și ei să conștientizeze că acei copii trebuie legați de învățare limbii române, dar într-un mod coerent, actual și conform realității din România”, a precizat Claudia Puiu Barraud.
„Dacă părinții sunt conectați la familia din România, atunci se vorbește doar românește în casă”
Potrivit președintei Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală specialiștii din cadrul asociației au constatat că părinții români le vorbesc copiilor în limba română în funcție de cât bagaj are atunci când pleacă din țară. Claudia Puiu Barraud susține că până și cei mai sceptici le-au dat dreptate și și-au dat seama că este nevoie de limba română printre copiii lor.
„Din toate evaluările noastre, făcute de specialiști care au o certificare pentru lucru cu copilul din diaspora, pe management educațional, dezvoltare personală, sănătate mintală, depinde foarte mult de cât bagaj are părintele atunci când a plecat din țară. Depinde foarte mult de cât bagaj aduce el din țară. Nu neapărat instrucția din țară, ci bagajul spiritual din casă, educația din casă. Dacă părinții sunt conectați la familia din România, atunci se vorbește doar românește în casă. Acea categorie de părinți, indiferent de nivelul intelectual, care nu mai are nicio conexiune cu țara nu se vorbește în casă limba română și nici nu transmit ceva real despre România copiilor lor. Dar este într-un mod inconștient.
În momentul în care deschidem reuniunile pe care le facem, la final, părinții se apropie de noi și spun: aveți dreptate! Noi adulții criticăm România în casă, normal că prelungim un mesaj negativ despre România copilului și copilul ia ca atare. Toate reuniunile noastre le deschidem cu aceste mesaje simple, lucrate de specialiști, de noi, de medici. Considerăm că starea emoțională se poate rezolva doar de specialiști. Dar nu cu intervenție directă, ci cu mesaje către părinți. Părinții sunt atât de interesați și există rezultate. Pe cei mai sceptici dintre cei mai sceptici am putut să-i mișcăm cu aceste mesaje.
Ce frumos a fost atunci când au venit oameni de talie intelectuală, care conduc lucrări de doctorate în marile universități ale lumii, să ne spună: da, cred că am greșit! impresia mea nu trebuia să o împărtășesc în casă cu atâta patos față de copii. Acum dacă mă duc să spun că ar trebui să mergi să vezi România sau ar trebuie să înveți limba română, copilul îmi va da replică”, a spus Claudia Puiu Barraud.
Centrul Franco-Român de cooperare economică și culturală, ateliere gratuite pentru copiii români din diaspora
Claudia Puiu Barraud nu vrea să facă profit de pe urma centrului, ci doar să ajungă la fiecare copil român din diaspora cu activitățile și cursurile Centrului. Astfel, oferă calitate într-un mod gratuit.
„Este foarte important ca atelierele să fie gratuite. Obiectivul nostru nu este să fie un mercantilism. Avem joburi foarte bine plătite unde lucrăm noi și din domeniile din care venim și nici nu vedem acest praf de bani în pușculițele noastre ca o necesitate. Pentru asta am decis încă de la început să fie totul gratuit. Subvenții avem private și din partea statului de la Departamentul Românilor de Pretutindeni. Ne gestionăm bine pentru că o parte dintre noi suntem economiști. E un întreg joc de culise în spatele a ceea ce se vede ca să dăm calitate copiilor. Acel act pe care îl facem să nu fie doar gratuit, ci să fie gratuit de calitate. Dacă nu ar fi de calitate, n-ar avea rost. Și prin prisma profesiilor pe care le avem suntem atât de pretențioși cu noi încât avem mult mai mari pretenții atunci când dăm copiilor. Copiii vin, părinții îi aduc, sunt foarte bucuroși și abia așteaptă următorul atelier.
Avem și cursuri online de limba română. De ce le-am dezvoltat online? Pentru că în toată campania noastră am descoperit copii care locuiesc departe de marile orașe ale lumii, chiar la țară, unde nu există asociații, nu există nici măcar alți conaționali în jur. Nu au avut niciodată posibilitatea să-și dezvolte acest spirit românesc pentru că nu au avut unde. În momentul în care am început să dezvoltăm cursurile de limba română online, le-am dezvoltat exact din această prismă: să putem acoperi, să avem acoperire globală și să intre toți copiii. Avem din Spania, Olanda, Irlanda, mulți din Franța. Foarte important a fost atunci când am deschis aceste cursuri de limba română”, a mai adăugat președinta Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală.
Profesori de limba română de la catedră din țară pentru predare
Președinta Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală susține că este foarte important ca profesorii care predau limba română să fie de la catedra din România.
„Primordial pentru părinți și copii a fost că am insistat să avem profesori de limba română de la catedră din țară. De ce? În momentul în care copiii din diaspora vin în țară nu sunt actuali, nu sunt la fel ca ceilalți. Noi încercăm să le predăm acea limbă română folclorică, acea limbă română pe care noi am învățat-o acum 20-30 de ani. Nu mai există așa ceva. Copilul român din România este nuclear, foarte deștept și pus la punct cu totul. Aducem copiii noștri români din străinătate pe care i-am învățat să joace hora, iar copiii din România nu fac asta. Este foarte frumos că promovăm și tradițiile, dar să le promovăm în stilul acela de cultură, de un bagaj suplimentar. Însă noi inserăm copilului român din diaspora că asta ar fi realitatea în România. Nu! Realitatea din România este că copilul din țară știe totul! Asta este România actuală! Copiii din România sunt foarte buni, foarte deștepți, foarte actuali.
Pentru asta am apelat la resursa pedagogică și la resursa practică din România. Noi trebuie să învățăm copilul nostru limba română care se vorbește în România. Și să-l învățăm despre România și civilizație și cultură actuală. Nu facem nimic dacă-l ducem în trecut și-i punem fanionul românesc în mână și brâul. Nu facem decât să aducem un copil înapoiat în România.
Noi trebuie să învățăm copilul despre România actuală!”, a conchis Claudia Puiu Barraud.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
