Potrivit comunicatului citat, fiind vorba de o opinie urgentă, comisia nu poate exclude existenţa în cele trei reglementări şi a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că în general cele trei legi par să fie orientate în direcţia corectă.
Se remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând absenţa amestecului politic în activitatea DNA.
Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgenţă, pregătirile au inclus consultarea tuturor părţilor interesate, apreciază comisia. Numirea şi destituirea procurorilor cu funcţii importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părţi în astfel de numiri asigură transparenţa.
Conform prevederilor legale, instrucţiunile superiorilor către procurorii subordonaţi trebuie date în scris, trebuie să fie legale şi trebuie motivate dacă contrazic deciziile subordonaţilor. Procurorul general nu poate respinge deciziile procurorilor din DNA şi DIICOT, iar controlul Ministerului Justiţiei este limitat la problemele de management.
Comisia de la Veneţia regretă totuşi că autorităţile din România nu i-au solicitat opinia privind proiectele de lege şi formulează mai multe recomandări pentru modificarea legislaţiei în domeniul judiciar.
Astfel, în opinia comisiei ar trebui să fie selectaţi prin concurs şi adjuncţii şefilor instanţelor şi parchetelor. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general şi procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui numiţi pe termen mai lung, fără posibilitatea unui al doilea mandat. Procurorul general nu ar trebui să ocolească ierarhia când constată că procurorii iau măsuri ilegale sau nejustificate; în astfel de cazuri, aceştia ar trebui atenţionaţi pe cale ierarhică. Legislaţia ar trebui să prevadă explicit că poliţia judiciară nu răspunde în faţa Ministerului de Interne pentru activităţile desfăşurate.
Comisia atrage atenţia că sunt foarte importante şi condiţiile de implementare a legilor. În pregătirea opiniilor privind România, Comisia a constatat că uneori există puncte de vedere foarte diferite privind realităţile existente sau urmărite; de aceea, este vital ca toţi participanţii la sistemul judiciar - judecători, procurori, ministerul justiţiei şi preşedintele - să colaboreze cu spirit de loialitate pentru a asigura realizarea corespunzătoare a justiţiei.
Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În 25 octombrie, ministrul român al justiţiei a solicitat ca opinia să fie formulată în regim de urgenţă.
Vezi și
Klaus Iohannis a promulgat Legile Justiției
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe 17 octombrie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, cele trei acte normative.
Din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost eliminate abaterile disciplinare ce vizează "nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată".
Actul normativ menţionează că promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul urmăreşte selecţia judecătorilor "care corespund celor mai înalte standarde de competenţă profesională", evaluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de "integritate, conduită şi deontologie", evaluate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
O altă prevedere se referă la concursul de promovare a magistraţilor. "La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. În circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi", prevede actul normativ.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
