Oficialii de la Bruxelles au o listă de observaţii asupra cererii de finanţare a autostrăzii, trimisă de Ministerul Fondurilor Europene Directoratului General Regional şi Urban al Comisiei, între care aceea că autostrada are un impact semnificativ asupra speciei „Morimus Funereus“, un gândac cunoscut drept Gândacul Croitor. Comisia aşteaptă un răspuns la observaţiile ei, dar acest schimb de documente are o consecinţă clară: amână acordarea de fonduri din partea Comisiei, ceea ce înseamnă, automat, amânarea începerii lucrărilor la autostradă, precizează Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
România are două luni la dispoziţie să răspundă Comisiei, altminteri, finanţarea ar putea fi refuzată. Întrebarea este: dacă Comisia s-a împiedicat de un gândac, de ce autorităţile de la Bucureşti, care au întocmit „Acordul de mediu“ ce însoţeşte cererea de finanţare (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, ANPM), nu au văzut şi ele gândacul şi de ce nu au văzut că sunt „neclare“(una dintre obiecţiile Comisiei) „obiectivele de conservare a mediului?“, notează publicația.
Contactaţi de ZF, reprezentanţii ANPM, care a întocmit documentul de mediu, susţin că nu ei sunt responsabili pentru „neclarităţile“ acuzate de Comisie, ci Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, „pentru că ei răspund de „aceste obiective“. Totuşi, pe documentul trimis Comisiei apar semnăturile şefilor ANPM, în frunte cu şeful instituţiei, Viorel Toma. Ministerul Fondurilor Europene, care a trimis cererea de finanţare, însoţită de documentele de mediu, spune, într-un răspuns la solicitarea ZF de clarificare a situaţiei: „Observaţiile formulate de Comisia Europeană sunt în curs de a fi clarificate punctual de către autorităţile naţionale, cu implicarea tururor instituţiilor relevante“.
România încearcă să obţină de la UE o finanţare de 85% a autostrăzii, proiect vital pentru România.
„În conformitate cu prevederile legale naţionale, care transpun legislaţia comunitară aplicabilă, acest proiect a parcurs, în perioada 2017 – 2018, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care s-a finalizat prin emiterea de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), în calitate de autoritate competentă, a Acordului de mediu nr. 04/28/12/2018. Această procedură a inclus şi evaluarea impactului asupra ariilor naturale protejate şi siturilor Natura2000, prin care s-a identificat impactul potenţial şi au fost stabilite măsurile de diminuare a acestuia, astfel încât implementarea proiectului să poată fi aprobată“, au declarat reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene. Discuţiile despre construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti sunt vechi de 20 de ani. Tronsonul face parte din A1, autostradă care ar trebui să unească Bucureştiul cu Autostrada M43 din Ungaria, prin punctul de frontieră Nădlac. De la Piteşti autostrada ar trebui să continue spre Sibiu, Sebeş, Deva, Lugoj, Timişora, Arad şi Nădlac. Segmentu Sibiu-Piteşti (122 de kilometri) este cel mai greu de construit, dar şi cel mai scump, pentru că traversează munţii. Acum drumul preferat de la Sibiu la Piteşti trece pe Valea Oltului, iar circulaţia este mereu îngreunată pentru că este preferată de autocamioane, inclusiv cele ale Dacia-Renault, companie care cere de ani de zile construirea autostrăzii.
Costul ei şi, iată, mai nou, problemele de mediu au tot întârziat începerea lucrărilor pe tronsonul Sibiu – Piteşti.
În scrisoarea Comisiei Europene privind problemele de mediu este consemnat: „obiectivul general“cu privire la conservare este „conservarea şi gestionarea biodiversităţii a speciilor şi habitatelor“.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
