Preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a declarat marţi că orice persoană juridică din România care consideră că îi este afectată activitatea şi îngrădită libertatea de mişcare a bunurilor în spaţiul UE se poate alătura ca parte în procesul pe care l-a intentat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Consiliului UE în cazul refuzului Consiliului JAI de a accepta intrarea României în spaţiul Schengen şi poate cere despăgubiri.
"Acţiunile pe care le-am depus la CJUE ne permit să invităm persoanele juridice române să se alăture demersului nostru. Orice persoană juridică română care consideră că îi este afectată activitatea şi îngrădită libertatea de mişcare a bunurilor în spaţiul UE se poate alătura ca parte în proces. Companiile româneşti pot solicita, în cadrul acestui proces, inclusiv despăgubiri, întrucât le este îngrădit accesul pe Piaţa Unică Europeană printr-un abuz de putere din partea Austriei", a precizat Tomac la o conferinţă de presă.
De ce a permis Austria aderarea Croației și a respins România?
El a argumentat, totodată, demersul său la CJUE.
"În şedinţa JAI din 8 decembrie 2022, negocierea politică trebuia făcută în acord cu recomandările Comisiei Europene şi ale Parlamentului European, care au cerut la unison admiterea tuturor celor trei state în spaţiul Schengen. Consiliul însă a luat două decizii: a acceptat Croaţia, stat care îndeplineşte criteriile din 2021, dar a respins România şi Bulgaria, state care îndeplinesc condiţiile de a fi acceptate în Schengen din 2011! În acest caz, regula unanimităţii a fost aplicată discriminatoriu, încălcându-se mai multe articole din Tratatul UE (TUE), Tratatul de Funcţionare a UE (TFUE) şi, de asemenea, principii fundamentale ale dreptului european.Acest conflict juridic trebuia reclamat de către Guvernul României, printr-o acţiune în anulare, în baza art. 263 din TFUE, întrucât s-au încălcat norme fundamentale de procedură şi a fost încălcat Tratatul de aderare al României la UE printr-un abuz de putere din partea Austriei. Acţiunea trebuia formulată în termen de două luni, conform prevederilor din TFUE. Tot atunci, am lansat etapa premergătoare unei acţiuni în baza art. 265 din TFUE şi am solicitat în mod oficial Consiliului UE să acţioneze întru aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România. Această procedură este obligatorie, iar Consiliul trebuie notificat înainte de a reclama la CJUE constatarea abţinerii de a acţiona a unei instituţii europene, atunci când aceasta avea obligaţia de a o face. În acest caz, regula unanimităţii a fost aplicată discriminatoriu, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE) şi, de asemenea, principii fundamentale ale dreptului european", a detaliat Tomac.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
