Szabolcs Sepsi a povestit că înainte de 2015, legile germane erau foarte permisive în industria cărnii, ceea ce a dus la abuzuri pe care spune că nu le-ar fi crezut posibile într-o țară precum Germania.
"Noi ne ocupăm de mai bine de 10 ani de muncitorii din industria cărnii din Germania. Pot să vă spun foarte sincer că situația și condițiile așa cum le-am întâlnit când am început această muncă, pur și simplu nu aș fi crezut că așa ceva este posibil în Germania. Nu mă refer doar la cât de grave au fost abuzurile pe care le-am întâlnit, ci și la faptul că sunt sistematice aceste abuzuri, chiar la ordinea zilei. Înainte de 2015, abatoarele lucrau foarte mult cu firme de detașare. Este important de știut că ne referim la abatoare industriale, mari, unde lucrează 3000-4000 de angajați. Aceste abatoare nu aveau angajați direct, angajații din producție, cei care sacrifică, taie, fasonează, dezosează și împachetează carnea nu erau angajați direct, ci 80-90% dintre aceștia erau angajați la subantreprenori care prestau servicii pentru abator. Aceste detașări se efectuau prin firme care aveau sediul la o cutie postală, practic aceste firme nu existau, ori, mai corect, existau doar pe hârtie. De multe ori, angajații români erau detașați prin firme din Polonia, deși oamenii nu au fost în Polonia în viața lor. Era destul de clar că detașările nu erau legale. Asta însemnă că respectivii angajați lucrau fără o asigurare de sănătate și practic dreptul german al Muncii nu era valabil pentru ei. În momentul respectiv nu li se putea da salariul minim pe Germania și practic puteau dați afară oricând voia patronul," a spus Szabolcs Sepsi, manager regional în cadrul Faire Mobilität.
Din 2015, lucrurile s-au mai îmbunătățit. Abuzuri încă există
Reprezentantul Faire Mobilität spune că a întâlnit cazuri cu români care după ce s-au accidentat au fost trimiși în România, pentru că patronul nu mai avea nevoie de ei în aceste condiții.
"Am întâlnit foarte multe cazuri cu oameni care s-au accidentat și au fost puși la primul autocar și trimiși în România. Nici nu au mai fost plătiți. După 2015, a intrat în vigoare salariul minim egal în Germania. De atunci, abatoarele au fost nevoite să le ofere oamenilor contracte în Germania și au intrat sub dreptul german, cu plata asigurărilor de sănătate, dar au continuat să lucreze cu acești subantreprenori ceea ce a însemnat că nu existau contracte colective de muncă sau comitete de întreprindere," a mai spus Sepsi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
