Iniţiată la sfârşitul lunii ianuarie de camionagii canadieni care protestau împotriva vaccinării obligatorii pentru a trece graniţa cu Statele Unite, mişcarea, care s-a autointitulat "Convoiul libertăţii", s-a transformat rapid într-un protest împotriva măsurilor sanitare generale din Canada şi, pentru unii manifestanţi, împotriva guvernului lui Justin Trudeau.
Canada
În capitala federală Ottawa, sute de camioane au blocat străzile timp de două săptămâni. După Ottawa duminică, starea de urgenţă a fost declarată vineri în toată provincia Ontario.
Aceste proteste s-au extins şi în alte mari oraşe canadiene (Toronto, Winnipeg, Quebec City...), precum şi în trei zone de frontieră cu Statele Unite, cu scopul de a lovi economia.
Manifestanţii au blocat Podul Ambassador, care leagă oraşul canadian Windsor de Detroit, în Statele Unite, şi care este esenţial pentru industria auto, precum şi pentru spitalele americane, unde lucrează multe asistente medicale canadiene. Curtea Superioară din Ontario a ordonat vineri ridicarea acestei blocade.
Printre promotorii mişcării se numără mai mulţi activişti din Partidul Maverick - o organizaţie politică marginală şi embrionară care militează pentru independenţa provinciilor vestice - precum şi din Canada Unity, fondată de James Bauder, care a susţinut public opiniile mişcării conspiraţioniste QAnon şi a calificat COVID-19 "cea mai mare înşelătorie politică din istorie".
''Toate opţiunile sunt pe masă'' pentru a pune capăt convoaielor, a declarat vineri premierul Trudeau.
- Statele Unite ale Americii -
Statele Unite au cerut Canadei să folosească "puterile federale" pentru a elimina blocajele de la graniţa dintre cele două ţări.
Casa Albă afirmă că a fost avertizată cu privire la organizarea unui ''convoi al libertăţii'' la Washington la începutul lunii martie şi dă asigurări că ''ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest convoi nu perturbă comerţul sau transportul şi nu afectează activitatea guvernului federal, a forţelor de ordine şi a serviciilor de urgenţă''.
Convoaiele au primit sprijin din partea unor oficiali americani conservatori, de la senatorul texan Ted Cruz, care i-a numit pe protestatari "eroi" şi "patrioţi", la fostul preşedinte Donald Trump şi miliardarul Elon Musk.
- Franţa -
În Franţa, mii de manifestanţi împotriva certificatului de vaccinare, intrat în vigoare la 24 ianuarie, sau opozanţi ai guvernului, care au campat la porţile capitalei, au pornit la drum sâmbătă dimineaţă în maşini, rulote şi camionete pentru a intra în Paris şi a manifesta în pofida interdicţiei din partea prefecturii de poliţie, hotărâtă să împiedice orice blocaj.
Cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, susţinătorii acestei mişcări, inspirate de evenimentele din Canada, se revendică totodată drept "veste galbene", mobilizarea populară din 2018-2019, declanşată de o creştere a preţului benzinei care s-a transformat într-o revoltă împotriva preşedintelui Emmanuel Macron.
Preşedintele francez a făcut vineri apel la "cel mai mare calm".
- Noua Zeelandă -
În Noua Zeelandă, protestatarii anti-vaccin au campat de marţi în faţa Parlamentului într-o "Tabără a Libertăţii". Joi, poliţia a încercat să îi disperseze, fără succes, ceea ce a dus la ciocniri violente. Peste 120 de persoane au fost arestate.
Numărul demonstranţilor a crescut de la aproximativ 250 la început la aproape 1.500 vineri.
- Austria -
În Austria, poliţia a anunţat joi interzicerea "convoaielor libertăţii", invocând un prejudiciu "inacceptabil", în condiţiile în care câteva sute de vehicule plănuiau să se adune vineri în centrul Vienei şi într-un mare parc public.
- Belgia -
Autorităţile au anunţat joi că interzic accesul în Bruxelles a unui convoi aşteptat luni în capitala belgiană, potrivit unui apel care circula pe reţelele de socializare şi care a evocat o "convergenţă" din toată Europa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
