Pe 22 iulie, Ministerul Justiţiei anunţa că a trimis Consiliului Superior al Magistraturii, pentru avizare, proiectele legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi CSM.
Ministerul Justiţiei reamintea că proiectele au fost redactate, într-o primă versiune, în septembrie 2020, dezbătute public în perioada septembrie 2020 - aprilie 2021 şi, ulterior, modificate succesiv în urma dezbaterilor publice.
"În cursul anului 2021, proiectele au fost înaintate CSM pentru avizare, dar fără a fi realizată, prealabil, procedura de avizare interministerială şi au fost retrase, ulterior, în acelaşi an din CSM. În ianuarie 2022, Ministerul Justiţiei a reluat procesul actualizării proiectelor şi finisării lor în urma numeroaselor propuneri primite din partea sistemului judiciar. În primăvara acestui an, proiectele au fost discutate la nivel tehnic şi politic cu reprezentanţii Comisiei Europene, într-un exerciţiu de consultare şi cooperare partenerial, transparent şi corect, desfăşurat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", preciza MJ într-un comunicat transmis AGERPRES.
Ulterior, arată sursa citată, proiectele au fost din nou afişate pe pagina de web a ministerului, pentru o nouă rundă de dezbateri publice în cadrul căreia Ministerul Justiţiei a primit şi analizat 868 de amendamente şi propuneri din partea CSM (ambele secţii), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General, DNA, asociaţiile de procurori şi judecători, asociaţia magistraţilor - asistenţi, instanţe, parchete, precum şi colectiv sau individual de judecători şi procurori, specialişti DNA, specialişti IT, un sindicat al funcţionarilor publici, funcţionari publici, cetăţeni şi, nu în ultimul rând, ministerele avizatoare ale proiectelor, primind şi reflectând în cuprinsul proiectelor numeroase soluţii venite din partea sistemului judiciar, a ministerelor şi a societăţii civile.
Înainte de transmiterea către CSM pentru avizare, Ministerul Justiţiei spune că a parcurs şi procedura de avizare interministerială, primind avize favorabile din partea tuturor ministerelor avizatoare, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Adoptarea proiectelor este un dublu obiectiv în cadrul MCV şi al Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR)
"Pe baza soluţiilor rezultate, consider că proiectele reprezintă expresia fericită a dialogului dintre viziunea ministerului şi a sistemului judiciar, prin armonizarea proiectelor cu multe din propunerile primite. Asigur pe toţi cei care au formulat propuneri că toate cele 868 de amendamente au fost analizate cu seriozitate în cadrul unei munci desfăşurate cu răbdare şi profesionalism de către toţi cei care s-au implicat în această provocare. Dincolo de relevanţa proiectelor pentru MCV şi PNRR, finalizarea lor reprezintă încheierea unei prime etape importante în drumul lor către "lumina tiparului" Monitorului Oficial. Avizarea acestora de către CSM, adoptarea de către Guvern, adoptarea ca legi de către Parlament şi promulgarea lor de către preşedintele României, adică îmbrăţişarea lor de către toate cele trei puteri ale statului, ar reprezenta următoarele "borne instituţionale" esenţiale pe acest drum al reconstrucţiei şi modernizării sistemului judiciar", a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, citat în comunicat.
Potrivit acestuia, acest "efort instituţional" trebuie să devină un "proiect concretizat", spre "schimbarea la faţă în bine" a Justiţiei române, consolidarea independenţei acesteia, garantarea şi satisfacerea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
"Pentru Ministerul Justiţiei, transmiterea proiectelor spre avizarea CSM, după etapele anterioare, nu este un final de proiect, este doar un final de etapă şi ne vom menţine aceeaşi concentrare, travaliu şi ritm şi în următoarele etape", a adăugat Cătălin Predoiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
