Două aeronave Boeing 737 Max au fost deja retrimise în SUA, una dintre ele aterizând sâmbătă la hub-ul companiei americane din Seattle. Decizia vine la doar o săptămână după ce în presă au apărut informații privind un ordin informal emis de autoritățile chineze către companiile aeriene locale de a refuza primirea avioanelor Boeing fără o autorizație explicită. Toate aceste aeronave fuseseră pregătite pentru livrare în centrul Boeing din Zhoushan, China.
Returnarea avioanelor, inclusiv a unui 737 Max vopsit în culorile Xiamen Air, marchează un nou episod tensionat în relațiile dintre Beijing și Washington. Însă, în ciuda aparențelor, acest context deschide oportunități pentru alți jucători asiatici, precum Air India, care ar putea achiziționa aeronavele refuzate de China, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
China vrea să dezvolte compania Comac
Pe de altă parte, o oprire prelungită a achizițiilor chineze de avioane Boeing ar putea deveni o sabie cu două tăișuri pentru Beijing. Ambițiile companiei Comac – considerată marea speranță a Chinei în domeniul aviației comerciale – ar putea fi afectate. Boeing a fost, timp de ani de zile, principalul exportator industrial american în China, livrând în 2024 aeronave, vehicule spațiale și componente în valoare de aproape 12 miliarde de dolari (aproximativ 56,4 miliarde de lei). În paralel, statul chinez a investit zeci de miliarde de dolari în dezvoltarea Comac, pentru a concura cu giganții Boeing și Airbus.
Tensiunile escaladează și în plan economic: dolarul american a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, în timp ce Wall Street a înregistrat o scădere de aproape 3%. Conflictul comercial se intersectează și cu cel instituțional – între președintele Trump și șeful Rezervei Federale, Jerome Powell – amplificând incertitudinile din piețele internaționale.
Un element-cheie în această ecuație este dependența Comac de tehnologia americană. Modelul C919, vârful de lance al companiei chineze, este certificat pentru zbor grație componentelor produse de companii americane precum GE Aerospace, Honeywell și RTX. Trump are, teoretic, pârghiile pentru a interzice implicarea acestor companii în proiectele Comac, iar precedentul din 2020, când o astfel de interdicție a fost analizată, planează din nou asupra relațiilor bilaterale.
Xi a zburat tot cu Beoing
Între timp, președintele Xi Jinping a folosit un Boeing 747-8 în turneul său diplomatic în Vietnam, Malaezia și Cambodgia – un gest paradoxal, dacă e să privim contextul general. Totodată, Ministerul Comerțului din China a avertizat că va adopta măsuri de retorsiune împotriva tuturor statelor care colaborează cu Washingtonul într-un mod ce ar putea afecta interesele Beijingului. Mesajul vizează în special presiunile administrației Trump asupra aliaților pentru a reduce legăturile economice cu China.
Un alt efect colateral al acestei escaladări a venit din partea DHL, parte a grupului Deutsche Post, care a anunțat suspendarea temporară a livrărilor de colete cu valoare de peste 800 de dolari către consumatori din SUA. Compania a invocat blocaje și întârzieri la vămi, generate de noua măsură a Casei Albe care, începând cu 5 aprilie, a redus pragul de la care pachetele trebuie verificate la vamă de la 2.500 de dolari la 800 de dolari (circa 3.760 lei), o schimbare ce a creat haos în lanțurile logistice internaționale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
