Cum a ajuns un bonus de stat o gaură uriașă în bugetul Italiei, cu efecte în întreaga Europă. Miliarde de euro "sifonate"

Gabriel Nuță-Stoica |
Data publicării:
Bonusul oferit de Italia a fost un adevărat fiasco (Foto ilustrativ. Sursa: Freepik)
Bonusul oferit de Italia a fost un adevărat fiasco (Foto ilustrativ. Sursa: Freepik)

Superbonusul 110% din Italia este un experiment financiar dezastruos cu efecte în întreaga Europă. Potrivit unei analize publicate în presa germană, programul de stimulare economică a fost un eșec total, iar o bună parte din cheltuielile care s-au ridicat la 119 miliarde de euro au fost suportate din fonduri europene. 

Un program de stimulare economică a sectorului construcțiilor și sprijin pentru eficiența energetică, lansat cu mari așteptări în Italia, s-a transformat într-un caz de manual despre cum intențiile bune pot deraia din cauza planificării deficitare și a lipsei de control. Inițiativa, botezată „Superbonus 110%”, a acumulat pierderi de miliarde și a creat o gaură imensă nu doar în bugetul Italiei, ci și în cel al Uniunii Europene. Fără ca majoritatea contribuabililor europeni să știe, inclusiv Germania a ajuns să suporte indirect costurile acestui fiasco financiar.

Statul italian a vrut să sprijine sectorul construcțiilor

 

La începutul pandemiei, în primăvara lui 2020, cabinetul condus de Giuseppe Conte a anunțat un plan amplu de sprijinire a sectorului construcțiilor, care suferea din cauza blocajelor economice. Statul italian oferea finanțare integrală pentru lucrări de renovare energetică, de la izolarea pereților la instalarea de panouri solare sau înlocuirea centralelor termice. Mai mult, contribuabilii puteau recupera 110% din valoarea investițiilor, ceea ce însemna nu doar renovări gratuite, ci și un mic câștig pentru proprietari.

Programul era aliniat cu direcțiile generale ale Uniunii Europene privind combaterea schimbărilor climatice și reducerea consumului energetic în clădiri. Bruxelles-ul a acceptat propunerea italiană fără rețineri, în parte pentru că Italia urma să fie principalul beneficiar al fondurilor din pachetul european de relansare economică post-pandemie.

Plecând de la o idee aparent logică – stimularea economiei și protejarea mediului – autoritățile italiene au creat, fără să-și dea seama, o oportunitate uriașă pentru escrocherii sistemice. Fără mecanisme clare de verificare și control, programul a fost imediat deturnat de companii și rețele infracționale care au simțit șansa de a face bani rapid. Au apărut firme de construcții peste noapte, multe dintre ele înființate strict pentru a simula lucrări fictive sau pentru a umfla facturi.

Nu doar antreprenorii s-au implicat în această schemă, ci și proprietarii de imobile, care au fost convinși să accepte renovări pe hârtie în schimbul unor sume de bani. În unele cazuri, clădirile pentru care se solicitau rambursările nici măcar nu existau. Sistemul devenise atât de permisiv încât, în loc să sprijine tranziția verde, a alimentat un ecosistem paralel al corupției și spălării de bani.

Mafia, firme-fantomă și pierderi uriașe

 

Autoritățile italiene au fost nevoite să intervină abia când amploarea fraudei a devenit imposibil de ignorat. Investigațiile fiscale au scos la iveală implicarea directă a mafiei, care a sifonat aproximativ 2 miliarde de euro doar prin schemele asociate Superbonusului. În total, peste 11.000 de firme au fost înregistrate și utilizate ca vehicule pentru fraudă, majoritatea fiind dizolvate la scurt timp după încasarea fondurilor. Până la finalul anului 2023, active în valoare de 2,5 miliarde de euro fuseseră deja puse sub sechestru.

Prejudiciul total calculat de Ministerul italian al Economiei ajunge la cel puțin 16 miliarde de euro. O bună parte din această sumă a fost transferată în criptomonede sau investită în jurisdicții off-shore, ceea ce face recuperarea banilor extrem de dificilă, scrie publicația Merkur.de.

Factura finală: Europa plătește prețul

 

Costul inițial estimat pentru program era de aproximativ 35 de miliarde de euro. Realitatea? Până la sfârșitul lui 2023, cheltuielile explodaseră la peste 119 miliarde de euro – echivalentul a peste 5% din PIB-ul Italiei. Ceea ce face situația și mai gravă este că o parte semnificativă a acestor bani provenea din fonduri europene. Germania, în calitate de cel mai mare contributor net la bugetul UE, se numără printre statele care au finanțat indirect acest program eșuat.

Economiștii, inclusiv Nicola Nobile de la Oxford Economics, consideră că Superbonusul italian este „unul dintre cele mai proaste instrumente fiscale din ultimele decenii”. Ce trebuia să fie o măsură de stimulare economică și sprijin pentru combaterea crizei climatice s-a transformat într-un model de ineficiență birocratică și eșec instituțional.

 

-------------------------------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din ITALIA, puteți intra pe grupurile de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri: 

-> https://chat.whatsapp.com/DIfmKOQTNNO5InDDSWwifG 

-> https://chat.whatsapp.com/JCB7XM4tEl08V1iMcc9g8N 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel