Potrivit documentului, reprezentanții Guvernului spun că „în ultima perioadă se încearcă consolidarea unui curent de opinie care pune în pericol imperativul asimilării de către populație a conduitei sanitare menite să prevină răspândirea noului coronavirus (COVID-19)”.
„Astfel, sunt vehiculate teze care fie neagă existența virusului sau pericolul infectării, fie îl minimalizează, enunțându-se idei precum aceea că noul coronavirus nu ar fi altceva decât o simplă gripă, că măsurile de protecție și prevenție sunt exagerate la nivel național/mondial sau că informațiile oficiale referitoare la numărul persoanelor infectate nu ar fi reale sau ar fi voit distorsionate”, se arată în document, potrivit HotNews.ro.
„În cadrul unor emisiuni și dezbateri televizate sunt transmise mesaje care nu sunt prezentate ca fiind opinii personale, ci ca fiind adevăruri de necontestat. De asemenea, sunt transmise public de diferite entități alte cifre decât cele oficiale, cu scopul de a contesta raportările oficiale, fără a fi citate sursele din care au fost obținute respectivele cifre”, se precizează în document.
Aceste campanii de dezinformare pot determina „comportamente sociale nejustificate”
Potrivit sursei citate, aceste campanii de dezinformare pot determina „comportamente sociale nejustificate, raportate la contextul sanitar, și în mod esențial pot avea drept consecință creșterea numărului de infectări cu noul tip de coronavirus și deteriorarea situație sociale și economice a țării”.
Ca argumente, Guvernul menționează o serie de cazuri raportate de ministerele Muncii, Sănătății și de Interne care au semnalat atitudini care pot fi considerate efecte ale fake-news-ului.
Astfel au fost înregistrate:
cazuri de persoane care refuză să poarte masca de protecție pentru că au primit informații despre faptul că această măsură este una exageratăcazuri de persoane care refuză termoscanarea pentru că au fost informate că prin acest procedeu le-ar fi “furate” datele personalesituații în care diferite persoane au refuzat să se conformeze indicațiilor autorităților pentru că au primit informații potrivit cărora măsurile luate de autorități ar fi abuzivecazuri în care cetățenii refuză să stea în autoizolare din aceleași motivecazuri de persoane care au refuzat spitalizarea, minimalizând riscul de sănătate pe fondul informațiilor care au pus la îndoială virulența virusului, în rândul acestor persoane fiind constatate inclusiv decese.
Grupul de Comunicare Strategică a solicitat CNA să analizeze posibilitatea transmiterii unei recomandări către posturile de radio și televiziune de „a nu încuraja transmiterea de declarații nefundamentate științific ori a căror sursă nu există în realitate și de a ține cont că opiniile pe care le creditează public conduc la comportamente sociale”.
Ca urmare a solicitării, Consiliul Național al Audiovizualului a transmis o serie de instrucțiuni posturilor de televiziune și radio, semnalând riscul „contaminării publicului cu fake news”.
Ce a cerut CNA:
rigoare şi acurateţe în prezentarea şi dezbaterea subiectului COVID-19, evitarea senzaționalului sau a infodemiei caracterizată de supraabundența de informații ce pot crea confuzie;difuzarea de informații preluate din surse oficiale și surse de încredere, naționale și internaționale, astfel încât serviciile media audiovizuale să poată contribui la combaterea contaminării publicului cu fake news apărute pe rețelele de socializare;verificarea oricăror informații legate, direct sau indirect, de subiectul COVID-19;respectarea regulilor deontologice și acordarea unei atenții speciale fiecărui mesaj diseminat, astfel încât să nu fie stimulată latura emoțională, panica și nesiguranță în rândul cetățenilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
