Comunitatea românilor de la Bruxelles reprezintă 9,3% din totalul cetățenilor străini, fiind a doua, ca mărime, după cea a francezilor, care însumează 15,2%, iar marocanii au ajuns la 9%. Regiunea Bruxelles găzduiește 179 de naționalități diferite, cetățenii străini însumând, în 2018, 414.139 de persoane, dintre care 66% (275.167 de persoane) provenind dintr-o țară europeană. IBSA arată că această comunitate numeroasă de români s-a format relativ recent în capitala Belgiei, iar explicația este simplă: cei mai mulți s-au stabilit aici după ce și-au găsit un loc de muncă foarte bine plătit, în special la instituțiile europene. Statisticile arată că în anul 1994, erau doar 864 de români în regiunea Bruxelles, iar în 2017 deja erau aproape 40.000, înregistrați cu forma legale.
„Am reușit să plec la Bruxelles în 2007. Mi-am dorit foarte mult să am un job la Parlamentul European. Am căutat pe site-urile instituțiilor care anunțau concursuri pentru diverse posturi și am aplicat. Într-o zi am primit răspunsul: am fost chemată la interviu. Mi-am luat concediu fără plată și m-am dus. Așa am reușit să mă angajez la Parlamentul European, pe un post plătit atunci cu 3.500 de euro pe lună, ceea ce n-aș fi reușit niciodată în România. Apoi am evoluat în carieră, am reușit, după câțiva ani, să-mi cumpăr un apartament aici și sper să fie la fel de bine în continuare", spune Diana, care avea doar 27 de ani când a făcut acest pas, iar acum își dorește să rămână la Bruxelles până la pensionare.
Locurile de muncă stabile sunt căutate
Locurile de muncă din Parlamentul European sau din alte instituții ale UE sunt cel mai bine plătite și cele mai avantajoase, dacă sunt ocupate prin concurs. Nu la fel este, însă, pentru cei care ajung aici pe posturi temporare, de consilieri ai politicienilor. Dacă vor să rămână în capitala Belgiei și după ce expiră mandatul politicianului respectiv, dar pierd susținerea politică, viața devine grea. „Chiriile sunt mari, comparativ cu alte orașe europene. Ceva decent nu se poate închiria cu mai puțin de 600, chiar 800 de euro pe lună, dar uneori chiar mai mult, în timp ce salariul de consilier este mult mai mic decât cel al funcționarilor. Și produsele alimentare sunt mai scumpe, iar cei care rămân după încheierea mandatului se străduiesc să găsească un job fix, mai bine plătit, ca să se poată descurca", mai explică românca.
Adina a plecat și ea, după 40 de ani, din dorința de a învăța ceva nou, apoi a ales să se stabilească în această regiune. „M-am hotărât, acum zece ani, să fac un master aici. La început nu m-am gândit să rămân, dar după un an, deja vedeam viața altfel. Am reușit să găsesc un post bine plătit, la Parlamentul European, apoi m-am mutat cu familia. Nu m-aș mai întoarce în România, cel puțin nu până la pensie, pentru că deja am reușit să ne dezvoltăm aici și avem o carieră profesională foarte bună, eu și soțul meu", spune aceasta.
Oportunități pentru traducători
Un mediu favorabil pentru dezvoltarea profesională este și pentru traducători. Foarte mulți profesori de limbi străine, cu atestat de traducător și specializare în traduceri simultane au plecat și s-au stabilit la Bruxelles pentru salarii de peste 4.000 de euro pe lună. Instituțiile europene caută specialiști în traduceri simultane și le respectă drepturile stabilite prin lege, adică numărul strict de ore de muncă și pauzele între ședințe, traducerea simultană fiind unul dintre domeniile cu cel mai ridicat grad de risc de îmbolnăvire gravă (în special accidente vasculare cerebrale) - ceea ce nu se prea întâmplă în România.
Comunitatea de români de la Bruxelles este nu doar a doua ca număr de străini, dar și cea mai bine pregătită profesional, tocmai pentru că aici au migrat specialiști în diverse domenii căutate de instituțiile europene. Românii sunt foarte apreciați la Bruxelles, cei mai mulți având studii superioare peste nivelul mediu – masterate, doctorate și chiar MBA – și experiență profesională în domeniile în care lucrează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
