De ce este utilă purtarea măștii inclusiv în aer liber?
„Aceste particule pe care nu le vedem se așază pe particule de praf, pe particule de nisip, care, în contextul unei mișcări a curenților de aer - că este vorba de vânt, că este vorba de aer condiționat - prezintă riscul de infectare și atunci, a purta mască în zonele deschise, dar care sunt foarte aglomerate și prezintă posibilitatea transmiterii de la o persoană la alta prin astfel de particule ce transportă virusurile, este binevenită în special în zone cum este litoralul. Consider că sunt măsuri extrem de binevenite, iar această mască nu cred că este foarte deranjantă. Este ușoară, chiar dacă o schimbăm mai des și o aruncăm - categoric trebuie să o aruncăm”, spune Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, la Digi24.
La rîndul său, Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică, a explicat la Digi24 că virusul trăiește pe aceste particule de praf, nisip etc. suficient timp cât să poată fi preluat, inhalat și să ajungă în alveolele respiratorii ale pacienților. „Trăiește suficient de mult timp, pentru că virusul nu circulă singur, circulă în particule mici, lichidiene, cu secreții, cu suport proteic și are de unde să se hrănească, unde să rămână într-un mediu hidratat și să poată fi vehiculat pe acești vectori fizici, cum sunt particulele de praf, particulele de nisip, suprafețele pe care se poate depune și tocmai de aceea, mijloacele de protecție sunt singurul instrument pe care îl avem la dispoziție - atât măștile, cât și igiena riguroasă a mâinilor, a suprafețelor”, a punctat Ioana Stăncel.
O aplatizare a curbei poate să apară cel mai devreme în trei săptămâni
În privința evoluției epidemiei în România, Ioana Stăncel cred că o aplatizare a curbei poate să apară cel mai devreme în trei săptămâni, dar va fi o aplatizare la un nivel înalt al indicatorului zilnic de incidență a cazurilor pozitive. O scădere relativ înceată poate apărea abia după data de 1-15 septembrie.
„Nu cred că vom ajunge pentru toate aceste trei săptămâni la indici peste 2.000 (de noi cazuri zilnice - n.r.), dar cred că vom rămâne, cel puțin pentru următoarele 14 zile, undeva între 1.200 și 1.500 de cazuri noi depistate pe zi. Avem și un indice cumulat la 7-14 zile foarte mare, în unele dintre ultimele zile a fost indicatorul cel mai mare la nivel european de număr cumulat la nivel de cazuri pozitive în ultimele 7 sau 14 zile”, a atras atenția expertul în politici de sănătate publică.
„La ATI nu se eliberează atât de ușor locurile”
La rândul său, Carmen Dorobăț spune că sunt doi parametri care îngrijorează în raportările zilnice referitoare la evoluția epidemiei din România: creșterea numărului persoanelor la terapie intensivă, peste 400, și pe de altă parte, este indicele de pozitivitate, de asemenea mare: dacă la 21.000 de teste apar peste 1.300 de pozitivi, cum s-a întâmplat joi, înseamnă un indice mai mare decât a fost zilele trecute.
„Să ne gândim că la ATI nu se eliberează atât de ușor locurile, este vorba de spitalizări mai îndelungate. Sigur, acolo unde nu apare un deces”, a menționat managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
Totuși, Carmen Dorobăț este optimistă. „Eu cred că profilul pacientului și înțelegerea cetățenilor deja s-a schimbat. La Boli Infecțioase la Iași sunt persoane care la 48 de ore se pot externa și care nu doresc să se externeze, pentru că se simt mai în siguranță în spital”, a arătat medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
