Artista Elena Dorneanu spune că familiile de români din diaspora obișnuiesc să păstreze tradițiile de acasă. De multe ori, se împărtășesc tradițiile românești chiar și cu străinii. Aceștia din urmă încearcă să asocieze produsele tradiționale românești cu cele deja existente în occident, însă diferența o face faptul că sunt de casă și de asemenea întreg ritualul din jurul pregătirii lor.
"Mama mea este aici de Crăciun(în Luxemburg-n.r.). Facem absolut tot ce se poate: gătim tradițional românește. Străinilor le-am vorbit despre cozonacul românesc. Desigur, imediat au înțeles despre ce e vorba, atunci când le-am explicat și le-am pus să guste, să mâncăm împreună cozonac la cafea. Mi-au spus colegele mele că aceasta este o brioșă, că ește brioșa lor. Le-am zis bine, voi mâncați brioșa în fiecare zi, la micul dejun, dar la noi cozonacul este altceva, este tradiție. Îl obținem într-un anumit fel, adică bucătăria trebuie pregătită pentru cozonacul acesta. Ingredientele lui le pregătim cu o seară înainte, adică o zi întreagă în preajma sărbătorilor este dedicată cozonacului. Voi poate o numiți brioșă, dar pentru noi este mai mult decât o brioșă. Pe urmă le-am povestit, de exemplu, despre cornulețele noastre, prăjiturile acelea mici, rulate. Până la urmă ele au înțeles că ar fi niște croissante. Ok, sunt croissante, folosim cuvântul acesta ca să le povestim, dar sunt biscuiții noștri umpluți și tăvăliți prin zahăr, sunt delicioși. Până la urmă nu mai sunt croissantele lor. Nu au nici o legătură cu croissantul franțuzesc, asta e clar," a spus Elena Dorneanu la emisiunea "Tradiții românești în diaspora," moderată de Flaviu Predescu.
Ce părere au străinii despre tăierea porcului? Elena Dorneanu: "Prefer să nu le dau detalii"
Atunci când vine vorba despre tăierea porcului lucrurile sunt ceva mai sensibile, iar românii din străinătate se feresc să dea toate detaliile străinilor.
"Despre tăierea porcului am ezitat să mai povestesc pentru că nu prea îmi face plăcere să mai dau detalii," a spus Elena Dorneanu.
"Deci nu se mai taie porcul în Luxemburg," a glumit Flaviu Predescu.
"Mai bine nu, să nu-și schimbe părerea," a replicat Dorneanu.
"Să le arătăm cum în tradițiile noastre sau în poveștile românești ale lui Ion Creangă cum era porcul sacrificat și călărit de copil. Nu au cunoștințe despre istoricul acesta al nostru?" a insistat Flaviu Predescu.
"Poate că mai știu și ei, dar eu nu dau detalii," a concluzionat Elena Dorneanu.
Paștele și vopsitul ouălor peste hotare
Elena Dorneanu a povestit că în Luxemburg se găsesc fierte și gata vopsite în supermarketuri, însă românii preferă să le vopsească ei atunci când vine Paștele pentru că este vorba și despre spiritul sărbătorilor, nu doar de a obține un produs finit.
"Mergem la magazinul românesc și luăm vopsea de ouă roșii și vopsim ouăle în toate culorile. Aici găsim de exemplu, ouă colorate, mereu. Din supermarket poți să cumperi ouă fierte gata colorate. Nu este însă același lucru când îl faci cu un scop, când îl obții acasă de sărbătoarea de Paști. Am împărtășit cu străinii fel de fel de datini ale noastre. Îi invităm în familiile noastre. Practic, pentru ei s-a redus sărbătoarea de Paști și de Crăciun mai mult la masa din familie și bucuria că îți mai dă guvernul câteva zile libere. Asta este în cazul lor. Pentru noi, este mult mai mult de atât. Este mult mai mult pentru că ne întâlnim cu toții și mergem la biserică. Cântăm colinde sau mergem cu colindul, deci pentru noi nu e numai bucuria zilelor libere și atât. E clar mai mult de atât," a mai spus Elena Dorneanu.
Vezi întreaga emisiune:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
