Un studiu realizat de sociologul Dumitru Sandu oferă o imagine detaliată asupra preferințelor electorale ale diasporei românești și asupra factorilor care au influențat votul în cadrul prezidențialelor din 2024.
Dumitru Sandu spune că un aspect interesant al acestor rezultate este diferența considerabilă dintre voturile pentru Călin Georgescu în diaspora și în țară. Ponderea mai mare a voturilor pro-Georgescu în străinătate – cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai mult decât în România – ridică întrebarea: De ce diaspora a fost mult mai bine informată despre Călin Georgescu decât românii din țară? Aceasta rămâne o întrebare deschisă, la care sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine motivațiile din spatele acestor diferențe.
„Cu datele disponibile public, de la prima numărare a voturilor din diaspora, distribuția esențială a voturilor apare așa cum se observă în tabelul 1. Opțiunea majoră a diasporei a fost, ca și în țară, pentru Călin Georgescu (Călin Georgescu) (43%), urmat de Elena Lasconi (EL) (27%) și George Simion (GS) (12%). Detalii legate de cauzele directe ale diferențelor de voturi pentru diferiți candidați, în țară sau în străinătate, nu interesează în acest cadru de analiză. Întrebările aferente contează însă pentru cercetarea socială în domeniu. Ponderea voturilor pro-Călin Georgescu a fost mai mare în diaspora decât în țară cu aproximativ 20 puncte procentuale. De ce? De unde știa diaspora mult mai mult despre Călin Georgescu decât cei din țară? Nu știm ce date aveau votanții de aici sau de acolo despre unul sau altul dintre candidați. O explicație ar putea veni, însă, din cifrele referitoare la voturile pro-Marcel Ciolacu (MC). În țară acesta a fost votat, cu cifrele date de prima numărătoare, de 19% dintre alegătorii care au mers la urne, iar în străinătate numai de 3%.”, spune Dumitru Sandu.
Votul în funcție de țară și contextul socio-economic: „Supărarea diasporei pe PSD este veche.”
Un alt aspect relevant este diversitatea votului în funcție de țara de reședință a românilor. În cel puțin șase țări, inclusiv Olanda, Suedia, Elveția, Republica Moldova, Canada și Statele Unite, preferința pentru Elena Lasconi a fost mai mare decât pentru Călin Georgescu. De exemplu, în Olanda, unde nivelul de educație și calificare profesională este mai ridicat, preferința pentru Lasconi a fost semnificativă. Aceasta sugerează că, în unele țări, factorii educaționali și profesionali au influențat votul, preferând candidați cu o platformă mai moderată sau mai apropiată de valorile occidentale.
În schimb, în alte țări, cum ar fi Germania și Franța, Călin Georgescu a avut un sprijin mai mare, ceea ce ar putea fi explicat prin nemulțumirile legate de corupția din România și de proasta funcționare a instituțiilor statului român. Aici, românii din diaspora par să fi fost influențați de un discurs mai critic la adresa establishmentului politic din România, un sentiment de nemulțumire care se manifestă de mai mulți ani în rândul migranților români, în special cei din țările occidentale.
Influența rețelelor sociale și a platformelor digitale
Un exemplu relevant este și Republica Moldova, unde românii cu cetățenie română au fost mai înclinați să voteze pentru candidații Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, partizani ai partidelor aflate la putere în România.
„O discuție cu mai multe detalii și date ar merita să fie pe cazul românilor care vin din Republica Moldova. Ponderea moldovenilor care au și cetățenie română și votează pentru Nicolae Ciucă sau pentru Marcel Ciolacu este mult mai mare decât în alte țări. Preferința lor este în primul rând pentru EL, dar și ponderile în favoarea celor doi foști lideri de partide la putere (PNL și PSD) sunt mari.”, spune Sandu.
Un alt factor care ar putea explica diferențele de vot dintre diaspora și România este influența rețelelor sociale și a platformelor digitale.
De ce? Rămâne întrebarea dacă nu cumva efectele TikTok nu au fost mai slabe în diasporele românești în care nivelul de educație și de calificare profesională au fost mai ridicate (Olanda, Suedia, Elveția, SUA, Canada). Opțiunea electorală a cetățenilor români din Republica Moldova pare să aibă o explicație diferită de cea pentru cele cinci țări anterior menționate.”, mai spune acesta.
Nemulțumirile sociale și politice în diaspora
Nemulțumirile diasporei față de corupția din România și față de proasta funcționare a instituțiilor statului român au fost factori determinanți în comportamentul electoral.
Dumitru Sandu sugerează că aceste nemulțumiri vor continua să influențeze voturile românilor din diaspora și la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Este de așteptat ca structura votului să fie similară, cu o susținere mare pentru candidații care promovează un discurs de schimbare și reformă a instituțiilor din România. De asemenea, în comunitățile din România cu o prezență semnificativă de migranți, votul din diaspora ar putea influența și opțiunile de acasă, creând un fenomen de interdependență între cele două tipuri de voturi.
„Nemulțumirile populației legate de proasta funcționare a instituțiilor din România și de politicile în domeniul migrației și al dezvoltării se mențin, pentru diaspora, cu influența lor inevitabilă asupra votului, chiar dacă este pentru parlament sau pentru prezidențiale.
Deși sunt diferite ca structură, voturile din diaspora și din țară sunt intercorelate. Este probabil ca în comunitățile locale din România care au mulți migranți în străinătate, structura votului din diaspora să conteze și pentru cei de acasă. Similar, discuțiile din spațiul public și mișcările sociale din marile orașe, legate de rezultatele votului din 24 noiembrie, să influențeze și votul la parlamentarele și la prezidențialele care vor urma, aici, în România, dar și în diaspora, cu ecouri negative, în special pentru partidele asociate cu pesimismul față de UE/NATO și cu comportamente asociate cu proasta funcționare a instituțiilor din țară.”, arată Dumitru Sandu într-un studiu publicat și pe academia.edu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
