Stelu și Iolanda aveau 27, respectiv 24 de ani, când s-au hotărât să plece definitiv în Canada, în anul 2004. Terminaseră facultatea și deja lucrau în România, dar visul canadian i-a atras, așa că și-au luat inima-n dinți și au făcut pasul.
„Dosarul a fost în regulă, așa că am fost acceptați repede. Proveneam amândoi din familii bune, aveam o casă în România și locuri de muncă, eram doi tineri intelectuali și aveam punctaj mare. Dar ne-a șocat prima impresie, după ce am ajuns acolo. Era octombrie și deja era extrem de frig. În noiembrie am trimis prima fotografie acasă... pe malul oceanului, unde am vrut să ne plimbăm într-o seară, tot ce vedeam cu ochii era acoperit de gheață. Un strat foarte gros de gheață. Prietenii și familia ne-au întrebat dacă vrem să ne întoarcem acasă, mai ales după ce le-am trimis fotografiile, pe care nici măcar nu le-au înțeles din prima... Era o bancă acoperită cu atât de multă gheață, încât le-a luat cam jumătate de oră să înțeleagă ce reprezintă. Și totuși, aici am rămas și nu ne pare rău. Nu știu dacă am fi reușit, în țară, să ne facem o carieră profesională ca aici și nici dacă am fi putut să ne dezvoltăm ca în Canada. Acasă mergem doar în concediu, mai ales să ne vedem familia”, spune Stelu.
Soția lui Stelu, Iolanda, este de aceeași părere, în legătură cu integrarea lor în Canada.
„Eu sunt profesoară de limba franceză, iar în România, în anul 2004, nu aveam în față un viitor prea luminos, din punct de vedere al câștigurilor financiare și al posibilităților reale de a ne face o casă ca aici, de a avansa în carieră și de a ne bucura de succes. Poate că partea aceasta, nu doar financiară, ci și pur profesională, ne-a făcut să plecăm și ne-a ajutat să trecem peste situațiile mai puțin convenabile de aici. Dar acum pot spune că ne-am adaptat, ne-am integrat și deja ne gândim la pensie, pentru care am contribuit aici, în ultimii 16 ani”, spune Iolanda. Asemenea lor sunt foarte mulți români care s-au dus peste ocean să-și facă „un rost”, iar cei mai mulți sunt absolvenți de studii superioare și profesioniști în domeniile în care lucrează.
Un sfert de milion de români
Numărul cetăţenilor canadieni şi al rezidenţilor permanenţi care au migrat din România se ridica la 238.050 în anul 2016, crescând constant de-a lungul timpului, de la 24.405 în 1971, 42.140 în 1991, 192.170 în 2006 și 204.625 în 2011, conform datelor oficiale. Pentru a putea lucra legal în Canada, cetățenii români care ajung în această țară trebuie să dețină o viză de rezident temporar sau permisul temporar de lucru. Pentru a se documenta în legătură cu actele necesare pentru depunerea dosarului de emigrare, cei interesați pot consulta procedura de obținere a acestora, la adresa: http://www.canadainternational.gc.ca/romania-roumanie sau www.labour.gc.ca, pentru reglementările privind standarele de angajare, legislația muncii, protecția muncii, plăți compensatorii, drepturi concediu odihnă plătit și alte detalii.
Românii primesc dreptul de a se stabili în Canada, după ce obțin rezidența permanentă. Astfel, au dreptul să muncească oriunde în Canada, pot să cumpăre proprietăţi în Canada, respectiv case și terenuri. Pot primi credite bancare de la bănci din Canada și pot să iasă din Canada şi să se reîntoarcă de oricâte ori doresc. Au dreptul la a contribui și de a beneficia de sistemul de protecție socială și medicală, precum şi sistemul de pensii al Canadei. Pot să-și înscrie copiii la creşă, la grădiniţă şi la şcoală în Canada, așa cum pot şi să urmeze şcoli sau specializări în Canada.
Citeşte şi: Montreal. Românii, printre primele 10 comunităţi
Românii pot cere să devină cetăţeni ai Canadei, iar după trei ani de rezidenţă permanentă sunt protejați de legile Canadei şi de Carta Canadiană a Drepturilor şi Libertăţilor. Există și o listă de limitări, pentru rezidenții permanenți, astfel încât nu pot participa în alegeri electorale, la anumite niveluri, nu pot ocupa anumite posturi cu nivel ridicat de securitate și pot pierde statutul de rezident permanent, dacă lipsesc prea mult din Canada. Există și o listă de obligaţii: un rezident permanent al Canadei va avea aceleaşi obligaţii ca şi ceilalţi canadieni - trebuie să plătească impozite şi să respecte legile Canadei.
Statutul de rezident permanent poate fi pierdut și cetățenii pot fi chiar deportaţi din Canada dacă au comis infracţiuni grave și dacă nu respectă restricţia privind prezenţa minimă obligatorie în Canada. Condiția minimă este să acumuleze cel puţin doi ani de prezenţă efectivă în Canada, calculaţi pe orice perioadă de cinci ani. Există și excepții, în cazul în care cetățeanul care nu este prezent pe teritoriul statului canadian a fost însoţit de partenerul conjugal, dacă acesta/aceasta este cetăţean canadian. O altă excepție se face pentru copiii care au fost însoţiți de cel puțin un părinte, dacă acesta este cetăţean canadian. De asemenea, sunt exceptați și cei care au fost angajați cu normă întreagă la o societate canadiană, în anumite condiţii, sau la unei instituții canadiene.
Criterii de selecție, pentru primire
Canada are granițele deschise pentru a primi cetățeni din alte state, inclusiv din România, dar are și o serie de criterii pe baza cărora emigranții sunt acceptați sau respinși. Cei care doresc să emigreze în Canada pot completa un formular online, pe www.emigrarecanada.ro sau la oricare birou VIA Canada. Există și firme specializate în consilierea celor care vor să emigreze, verifică informațiile și șansele candidaților de a fi acceptați ca emigranți, în Canada. Cei care nu au probleme pentru care să existe posibilitatea de a fi respinși primesc viza de emigrare, care le va permite să intre în Canada. La sosire, intră într-un program de ajutor oferit noilor veniţi, care presupune găsirea unei locuinţe și ocuparea unui loc de muncă. Cei mai avantajați sunt românii care emigrează în cuplu, vorbesc engleza și franceza, au deja o situație bună în România, studii superioare și o proprietate și chiar un loc de muncă pe care deja l-au găsit în Canada.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
