Numărul total de cazuri de coronavirus confirmate în Italia se îndreaptă spre 10.000. Luni, au fost înregistrate alte 1.807 de cazuri, ceea ce a ridicat totalul la 9.172. Numărul deceselor a crescut la 463, iar rata de mortalitate în această ţară este de 5%, peste estimările de 3-4% din alte zone.
Prima persoană testată pozitiv cu coronavirus, în nordul Italiei, nu a călătorit în China, cazul fiind confirmat la 21 februarie. Până la acel moment, bărbatul în vârstă de 38 de ani şi-a infectat soţia, dar şi mai mulţi medici, asistente şi pacienţi de la spitalul la care se prezentase cu simptome asemănătoare gripei, cu trei zile înainte. Specialiştii cred că virusul ar fi putut fi prezent şi s-ar fi răspândit în nordul Italiei cel puţin din a doua jumătate a lunii ianuarie.
Italia are o populaţie vastă de oameni vârstnici
Doctor Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecţioase de la National Institutes of Health, consideră că rata mare de deces din Italia este cauzată de faptul că această ţară are cea mai vârstnică populaţie, după Japonia. Majoritatea deceselor au fost înregistrate în rândul celor în vârstă cu afecţiuni preexistente.
Din acest motiv, rata mare de deces nu este surprinzătoare, este de părere Marina Della Giusta de la departamentul de economie al Universităţii din Reading. ''Din puţinele lucruri pe care le ştim până acum despre acest virus este că are rate de mortalitate mult mai mari în cazul persoanelor în vârstă, cel puţin asta sugerează până în prezent datele din China. Italia este cea mai îmbătrânită ţară din Europa, aşa că probabil nu este surprinzător. Populaţia afectată este mult mai mare decât ar fi cea din multe alte locuri'', a adăugat ea.
Oamenii din Italia sunt foarte sociabili
În general, italienilor le place să îşi petreacă timpul în aer liber şi au o cultură tactilă, a explicat Della Giusta. ''Spaţiul fizic interpersonal din Italia este mult mai mic în comparaţie cu cel din Marea Britanie. Obiceiul lor este de a se pupa când se salută. Există mai mult contact fizic între oameni în zona mediteraneană, iar oamenii petrec mai mult timp în aer liber în această perioadă a anului decât în alte zone ale Europei, unde este încă puţin mai frig'', a precizat specialista.
Deplasările între regiuni nu au încetat odată cu închiderea şcolilor
Della Giusta, originară din regiunea Piemont din nord-vestul Italiei, a declarat că multe persoane nu au luat în serios măsurile de autoizolare când şcolile au fost închise iniţial în regiunile nordice, în urmă cu câteva săptămâni. ''Când şcolile s-au închis în Lombardia, mulţi oameni şi-au luat copiii şi au plecat în vacanţă la casele de vacanţă, la munte şi pe litoral, în celelalte regiuni. Ei au crezut că îşi duc copiii în siguranţă păstrând distanţa, dar acest tip de comportament este foarte dăunător'', a spus ea.
Vor funcţiona măsurile recente, mai dure?
Unii experţi consideră că măsura impunerii carantinei la nivelul întregii ţări nu este doar inedită, ci şi nesustenabilă. John Edmunds, profesor la Facultatea de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra, a declarat că ''va fi o epidemie lungă, iar măsurile adecvate trebuie luate la momentul potrivit pentru a avea impact maxim, pentru a contribui la asigurarea conformităţii şi a minimiza costurile economice şi sociale".
Specialistul, citat marţi de Reuters, a adăugat: ''Aceste măsuri vor avea probabil un impact pe termen scurt. Dacă nu pot fi susţinute pe termen lung, tot ce pot face este să întârzie epidemia un timp''. Della Giusta este însă de părere că măsurile actuale impuse în Italia sunt ''excelente'' şi ''în totalitate adecvate''. Ea a spus că guvernul italian a reacţionat iniţial prea lent.
Paul Hunter, profesor de medicină la Universitatea East Anglia, citat marţi de Reuters, a declarat că ''în timp ce am observat în Wuhan că o astfel de distanţare socială intensă poate aduce epidemia sub control, este departe de a fi clar cât trebuie să fie menţinută în contextul italian''.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
