În urmă cu doi ani, un caz de consum de stupefiante producea vâlvă în lumea relativ mică a Serviciilor de Siguranță ale României. Fostul șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din MAI, chestorul Gelu Oltean alături de alte persoane a fost prins în timpul unui ritual șamanic consumând substanțe stupefiante.
Culmea, Gelu Oltean (foto) a fost chiar șef al Serviciului Antidrog de la Cluj de unde ulterior s-a mutat la București în cadrul aceleași structuri.
Acum, Gelu Oltean, concubina sa Vanessa Youness și cetăţeanul britanic Lishman Thomas Ivor Mowbray au fost trimiși în judecată de DIICOT Brașov. Ei sunt acuzați de mai multe infracțiuni, respectiv grup infracțional organizat, trafic internațional de droguri de mare risc, trafic de droguri de mare risc, trafic de substanțe toxice și operațiuni cu substanțe psihoactive.
Dar ce este Ayahuasca? La aceste întrebări vine să răspundă comisarul șef Cătălin Țone șeful Serviciului Antidrog
Prima cercetare științifică din România
“Ayahuasca, între mit și realitate”, scrisă de Cătălin Țone este un studiu științific internațional ce cuprinde 280 de pagini în care autorul a concentrat nu mai puțin de 150 de surse bibliografice, marea majoritate externe, de pe toate continentele. Prefața acestei cărți este scrisă de renumitul psiholog-criminalist Tudorel Butoi, cel care, de-a lungul carierei sale a avut posibilitatea de a analiza comportamentul și manifestările intrinseci ale criminalilor, violatorilor și chiar consumatorilor de droguri.
Cartea este în primul rând un semnal de alarmă în legătură cu explozia fenomenului traficului și consumului ilicit de droguri și o invitație la lămurirea situației juridice, medicale și religioase a unui nou tip de drog apărut la noi, Ayahuasca.
Practic este un act de cercetare științifică în pionierat ce tratează un subiect despre care la nivel internațional și cu atat mai puțin național, s-a scris și s-a discutat doar superficial.
Concluziile cărții lui Tone sunt multiple și se axează pe mai multe zone.
Despre decoctul Ayahuasca
În primul rând polițistul constată că decoctul ayahuasca nu este interzis explicit de legislația internațională și cea națională, fiind vorba de un produs ce are în compoziție două plante cu efect complementar, nu ca și drogurile clasice naturale, precum marijuana și ciupercile halucinogene care se definesc printr-o singură acțiune a substanței interzise asupra organismului.
Ayahuasca este lichidul rezultat din decoctul lent al Banisteriopsis Caapi liana, care conține harmina, harmalina și tetrahidroharmina, și din frunzele tufei Psychotria Viridis (chacruna), care conțin DMT (dimetil- triptamină) Aceste plante cresc spontan în zona Amazonului.
Dintre toate substanțele conținute de aceste două plante, doar DMT este interzis de lege. Totuși, planta chacruna care conține DMT, consumată individual, nu produce efecte în organism deoarece o enzima din stomac blochează înaintarea componentei active la creier.
Și atunci, Banisteriopsis Caapi, a doua plantă din decoctul Ayahuasca, prin compușii săi harmalinici, blochează enzima din stomac și permite DMT-ului să urce la creier, generând efectul psihedelic.
Și, ca o curiozitate, DMT-ul interzis de lege este prezent, în procent mic și în organismul nostru dar și în unele fructe și legume consumate pe scară largă precum portocalele, ananasul și roșiile.
De aceea, comisarul afirmă că e necesară o incriminare a decoctului, în aceasta compoziție duală.
Ar putea fi o variantă pentru combaterea dependenței de droguri
În altă ordine de idei, polițistul concluzionează, având la bază datele culese în special din zona Americii de Sud ca ayahuasca în anumită concentrație și sub control legal poate fi o alternativă la tratarea dependenței de droguri clasice precum heroina, cocaina și marijuana, putând fi un înlocuitor natural și mai puțin nociv al substanțelor precum metadona, folosită acum de către unitățile medicale din România.
Bineînțeles, Țone propune ca acest decoct să facă obiectul unor cercetări complexe, activitate demarată deja de curând de către autoritățile britanice.
Cătălin Țone nu este la prima inițiativă de acest gen. În anul 2008 el a scris în premieră despre necesitatea încriminării unor noi tipuri de droguri apărute în România ”kratom” și ”salvia divinorum”, plante ce cresc în America de Sud. Ulterior, demersul a prins contur și aceste droguri au fost introduse în tabelul cu substanțe interzise.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
