ȘtirDiaspora: Cine e Delia Stamate și de ce este un „Do-er. Beliver. Dreamer”?
Delia Stamate: Consider că sunt un om simplu, iar în general, îmi doresc să ajut oamenii prin acțiunile pe care le întreprind, îmi doresc să reușesc să las “amprenta mea” în lume prin ceea ce fac. Cred că cel mai bine m-ar descrie oamenii din jurul meu, iar dacă ar fi să mă gândesc la o descriere per se, aș cita din scriitorul meu preferat, Emil Cioran, spunând că fiecare om este pentru sine unicul punct fix în univers, dar cel care moare pentru o idee, moare pentru că este ideea lui, iar ideea lui este viaţa lui. Sunt adepta idealismului și cred că întotdeauna se poate mai bine, cred că se poate trăi într-o lume mai bună.
Momentan, trăiești în Bruxelles. Te-ai mutat în Belgia pentru a „scăpa” de România sau pentru a ajuta România din exterior?
Mi-am dorit să plec din țară după ce am terminat două facultăți în Romania, pentru a obține experiența internațională, pentru a studia la una din universitățile de top din Belgia și pentru a mă pregăti pentru o carieră în domeniul financiar, pe care am și început să o construiesc, încă din 2017. În același timp, am activat ca COO la o rețea internațională, care s-a fondat în Romania și a ajuns să se extindă în Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și Pakistan, încercând să ajut tineri atât din România, cât și din alte țări, pe diverse proiecte desfășurate, legate de antreprenoriat, dezvoltare personală, leadership și managementul proiectelor. În studenție, am fost acceptată să lucrez ca voluntar prin MAE în Ambasada României în Belgia, și în Consulatul României la Bruxelles, pentru câteva luni, deoarece simțeam că trebuie să fac ceva pentru țara mea, pentru Romania, chiar și din Belgia. Dacă cititorii vor să afle mai multe legate de experiențele mele, o pot face aici.
"Din ce în ce mai mulți tineri sub 30 de ani reușesc să-și deschidă propriile afaceri"
Cum ai caracteriza mediul de afaceri din România din perspectiva unui tânăr antreprenor?
Ecosistemul antreprenorial din România este foarte influențat de anumiți factori cheie, precum mediul politic, mediul financiar și cultura. Există mult potențial pentru investitori, și cred că este extraordinar faptul că din ce în ce mai mulți tineri sub 30 de ani reușesc să-și deschidă propriile afaceri, ceea ce mă bucură. Cred că ar fi extraordinar dacă ar exista mai multă încurajare venită din domeniul universitar, prin dezvoltarea cât mai multor huburi și incubatoare de idei. Mai multe programe de internaționalizare a afacerilor ar trebui concepute, pentru a atrage cât mai multe persoane să aplice.
Dacă ar fi să dai o notă de la 1-10 autorităților române pentru măsurile de sprijinire a antreprenorilor care ar fi aceasta și de ce?
Nu m-aș simți în măsură să pot oferi o notă autorităților române, cred că mediul de antreprenoriat din Romania este un mediu de afaceri bun, sunt și studii realizate la nivel european, de către Comisia Europeană, care susțin că România are cel mai mare potențial în ceea ce privește intențiile antreprenoriale. Dacă ar fi să am o sugestie, cred că mai multă transparență oferită cetățenilor prin sisteme de tip cloud first strategy la nivel național ar fi foarte utilă pentru accesarea informațiilor necesare legate de mediul de afaceri.
Care sunt, în opinia ta, cele mai importante 3 măsuri pe care legiuitorul din România ar trebui să le ia urgent pentru a facilita întoarcerea românilor pentru a investi în țară?
Am discutat acest subiect acum câteva zile cu avocata mea, Amel Tarabih Mocanu și ne gândeam că, ceea ce ar motiva românii să se întoarcă, ar fi perspectiva unor programe sociale și contracte de muncă care oferă o stabilitate financiară și beneficii suficiente pentru un trai decent. Desigur, ar fi ideal, să spunem, spre exemplu, ca anumite bonificații pentru cei care vin în țară să fie oferite în avans (e.g. prime, tichete de masă, de vacanță, eșalonarea plății taxelor și impozitelor etc;), dar și un mic ajutor social pentru o perioadă de câteva luni la un anumit procentaj din salariul pe economie.
Cred că este nevoie de cât mai puțină birocrație și un sistem de taxare cât mai propice, cât mai multă deschidere spre facilitarea de proiecte care atrag fonduri și pot sprijini românii în deschiderea unei afaceri, dar și mult mai multă orientare de finanțare oferită spre afaceri de tip disruptive business models, în special în 2020, anul în care o pandemie a schimbat multe percepții, la nivel global, despre viitorul pieței muncii.
Fondurile europene, încă o necunoscută pentru mulți români
Cât de accesibile sunt de fapt fondurile europene pentru românii care au în plan repatrierea și deschiderea unui business?
Există o șansă destul de mare de accesare a fondurilor și am înțeles că există ceva programe care facilitează obținerea acestor fonduri, dar cred că este nevoie de mai multă promovare a acestora, deci mai multă vizibilitate. De asemenea, ar fi ideală organizarea unei “caravane” de promovare la nivel internațional, pentru a aduce la cunoștință cât mai multor români despre aceste șanse. În același timp, poate o diversificare a domeniilor în care se pot obține fonduri ar fi un pas înainte, motivând mai mulți români să aplice pentru astfel de fonduri.
Una din cele mai mari probleme ale angajatorilor este reprezentată de lipsa de personal calificat. Care sunt, din punctul tău de vedere, soluțiile pentru această problemă?
Din experiența mea, studiile cred că te ajută mai mult să ai șansa să obții un post pe care ți-l dorești. Eu mi-am dorit să lucrez în bănci de tip investment banking, International central securities depository (e.g Bank of New York Mellon și Euroclear), de aceea am și mers în această direcție. Dar, cu toate studiile și diplomele obținute, în ambele companii am început de la zero. Chiar dacă știam în teorie ceea ce voi face, practica a fost complet diferită. Am învățat cum să lucrez cu multiple sisteme, cum să aplic teoria învățată într-un calculator, cum să lucrez cu oamenii din diferite țări, deci cred că ceea ce contează la finalul zilei se rezumă la aptitudini.
Dacă aș putea să dau un sfat tinerilor, aș pune că ceea ce m-a ajutat pe mine, a fost să fac voluntariat în diverse instituții, să mă implic în proiecte, să lucrez în medii diferite, joburi pentru studenți, practică în diferite domenii. Am dezvoltat aptitudini precum lucrul în echipă, munca susținută, ideea de a face performanță, prioritization și time management, care ulterior în domeniul financiar, m-au făcut să promovez și să fiu observată la locul de muncă.
Spre exemplu, dacă aș fi manager într-o bancă, aș angaja pe cineva cu experiență în HoReCa, pentru că m-aș gândi că persoana respectivă știe ce înseamnă să lucrezi sub presiune, să livrezi ceea ce ți se cere la timp și să înțelegi cum să vorbești cu clienții.
Eu am avut un student job în domeniul hospitality, la un startup în Belgia, iar colegii mei, belgieni fiind, au lucrat în student jobs, chiar și în pizerii sau firme de securitate, iar apoi ne-am angajat în bănci de tipul investment banking. Această experiență în hospitality ne-a oferit o precizie extraordinară într-un job în care se lucrează cu tranzacții pe toate piețele, la nivel global și cu deadline-uri foarte strânse.
Dacă aș putea să dau un sfat angajatorilor, aș spune să căutați oameni care își doresc să muncească, care au dezvoltat aptitudini și care dau dovadă de multă adaptabilitate, pentru că acest lucru înseamnă că se pot dezvolta rapid, pentru a putea la rândul lor să-i dezvolte pe alții în companie în următorii ani. Toți avem studii și calificări diferite, dar cred că mai importantă este motivația de a învăța și dorința de muncă.
Top 3 sfaturi pe care le-ai da unui investitor care analizează dezvoltarea unui business în România.
În primul rând, urmând și filozofia lui Warren Buffet, dar și din experiență personală, cred că un investitor ar trebuie să investească în domeniul de afaceri pe care deja îl cunoaște, în care și-a construit propriile afaceri, pentru că așa știe foarte bine piața, poate aduce cu sine multă experiență și are deja contacte în domeniu, sau le poate obține mult mai ușor. În același timp, aș observa și dacă businessul are potențial să fie listat la AeRO, dar acest argument poate deschide o discuție mult mai amplă.
În al doilea rând, cred că domeniile în care trebuie investit cel mai mult în Romania la momentul actual sunt digitalizarea, inteligența artificială, securitatea cibernetică și automatizarea, trend care se întâmplă deja la nivel global (pentru mine, 2020 este noul 2030). Astfel, multe industrii pot scăpa de povara administrativă, iar în alte industrii se poate facilita salvarea de vieți (telemedicina și roboții care pot fi folosiți în spitale).
În ultimul rând, aș spune că un investitor trebuie să investească într-un business în care crede, care nu îi va aduce doar profit, dar și o moștenire (“legacy”), un produs sau un serviciu care schimbă viețile consumatorilor în bine.
Dintre toate experiențele profesionale pe care le-ai trăit până acum, care te-a marcat cel mai mult și de ce?
Aș spune că experiența din Bank of New York Mellon, datorită faptului că acolo mi-am format cunoștințele în domeniul financiar, am fost lăsată să fac performanță ca să promovez, am cunoscut oameni extraordinari și mi-am definit personalitatea. Cred că munca într-o cultură americană este foarte diferită de cea europeană, dar în același timp este un mediu în care numai persoanele cu multă ambiție reușesc să construiască o carieră.
Campania ȘtiriDiaspora.ro, desfășurată cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, se numește „Locul tău este acasă!”. Ești de acord cu această afirmație?
Cred că ideea este foarte bună, mă bucur că sunt parte din această campanie și vă mulțumesc pentru interviu!
Despre Campania "Locul tău este acasă"
StiriDiaspora.ro a lansat, cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, campania „Locul tău este acasă”.
Proiectul dedicat românilor din Diaspora aduce în atenție problemele stringente de care se lovesc cei care doresc să revină în România, dar și posibile soluții pentru depășirea acestor obstacole.
Campania va aduce în prim plan teme precum inserția și reinserția socială dar și teme deosebit de importante legate de piața muncii din România ori facilități implementate de autorități, care vin în sprijinul celor care doresc să se întoarcă în țară.
Antreprenorii vor avea ocazia să își prezinte poveștile, să atragă atenția autorităților asupra problemelor care le-a blocat ori le blochează în continuare accesul către piața din România și să răspundă dacă și în ce condiții ar putea reveni în țară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
