În total, arheologii au descoperit 9 pereţi construiţi în special din femururi şi tibii umane. Din loc în loc, zonele intermediare dintre pereţi sunt umplute cu cranii şi fragmente de cranii, conform companiei de restaurări olandeze Ruben Willaert, care a descoperit acest osuar uriaş în timpul săpăturilor pentru construcţia unui nou centru pentru vizitatori lângă catedrală.
Aceste structuri au fost construite probabil în urmă cu câteva sute de ani, cu osemintele dintr-un vechi cimitir ce au fost scoase pentru a face loc pentru alte cadavre sau pentru o renovare a bisericii, conform arheologului Janiek De Gryse, angajat al companiei Ruben Willaert şi şeful şantierului arheologic.
„Atunci când vrei să goleşti curtea unui lăcaş de cult, nu poţi să arunci pur şi simplu osemintele pe care le găseşti. Ţinând cont de faptul că aceşti oameni credeau în reînvierea trupului, osemintele erau considerate cele mai importante”, a susţinut el.
„Nu mai există ceva asemănător în Belgia"
Păstrarea rămăşiţelor umane era atât de importantă încât, uneori, incinte din piatră, numite osuare „erau construite în zidurile cimiterelor oraşului pentru a adăposti cranii şi oasele mari”, a adăugat De Gryse.
Pereţii din oseminte au fost descoperiţi în partea de nord a catedralei Saint Bavo, cunoscută anterior drept biserica St. Jan. Datarea osemintelor cu carbon radioactiv a indicat faptul că acestea provin din a doua jumătate a secolului XV, însă pereţii din oase au fost ridicaţi ulterior, probabil în secolul XVII sau XVIII.
Documentele istorice indică aceeaşi perioadă. O sursă arată că cimitirul bisericii a fost curăţat în prima jumătate a secolului XVI şi apoi, din nou, după anul 1784, când nu s-au mai făcut înhumări în acest cimitir.
„Nu mai există ceva asemănător în Belgia", a mai precizat De Gryse. Majoritatea cimitirelor istorice sunt de fapt nişte gropi mari sau straturi de sol în care există oseminte umane. "Nu am văzut niciodată structuri, aşa cum sunt aceşti pereţi, care sunt construiţi din oseminte umane”.
„Doar din oase ale membrelor inferioare”
Cei care au făcut aceste ziduri probabil că s-au grăbit pentru că nu au adunat şi oasele mai mici sau pe cele fragile, aşa cum sunt vertebrele sau coastele. În mod curios, arheologii nu au descoperit niciun os al braţului.
„Aceste ziduri sunt construite doar din oase ale membrelor inferioare. Deocamdată nu ştim de ce stau lucrurile aşa. Dacă a fost doar o decizie luată din considerente practice, pentru a putea aranja oasele unele peste altele într-un mod cât mai compact sau dacă este vorba şi de o dimensiune religioasă sau spirituală”, a mărturisit De Gryse.
Zidurile sunt alcătuite din oseminte de bărbaţi şi femei, dar nu şi de copii. „Oasele de copii sunt mici şi fragile şi probabil că nu au fost colectate pentru alcătuirea acestor structuri”, a mai susţinut De Gryse, adăugând că oasele vor fi transportate la Universitatea din Gent pentru a fi studiate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
