Imunologul japonez Tasuku Honjo a primit premiul Nobel pentru Medicină pe 2018 pentru descoperirea unei proteine din celulele sistemului imunitar care are funcţia de încetinire, dar cu un alt mecanism de acţiune. Terapiile bazate pe descoperirea sa s-au dovedit a fi foarte eficiente în lupta împotriva cancerului.
Sidonia Făgărăşan a plecat din România în 1998
Din echipa imunologului japonez Tasuku Honjo face parte și o româncă - cercetătoarea Sidonia Făgărăşan, stabilită de ani de zile în Japonia. Este o braşoveancă născută în 1965, specialist în microbiologie, care se află din 1998 în Japonia, ţară care i-a devenit o a doua casă.
”Am ajuns în Japonia în 1998, într-o dimineaţă splendidă cu soare şi cireşi înfloriţi. Aveam doar un vis: să pot să fac cercetare şi să-mi pot susţine teza de doctorat în România cu minimă decenţă intelectuală. Aici am avut marea şansă să întâlnesc un om de ştiinţă absolut excepţional, o mare personalitate în domeniul biologiei moleculare şi imunologiei, un dascăl eminent şi un lider cu o personalitate impresionantă. Este vorba despre profesorul Tasuku Honjo de la Kyoto University, cel care m-a acceptat aproape instantaneu – fără recomandări, fără curriculum vitae şi liste de lucrări publicate – în echipa sa de cercetare, facilitându-mi astfel obţinerea unei burse guvernamentale de studii pentru doi ani. De la profesorul Honjo am aflat că nu este neapărat important să fii „number 1 but the only one" (n.r. – numărul 1, dar singurul) şi despre ce trebuie să posede un adevărat om de ştiinţă. şi anume, cei 6 C: curiosity, courage, challenge, confidence, concentration, continuation (n.r. – curiozitate, curaj, provocare, încredere, concentrare şi continuitate)”, spunea Sidonia Făgărășan pentru epochtimes-romania.
Tasuku Honjo, în vârstă de 76 de ani, este director general adjunct şi profesor la Institutul universitar pentru studii avansate din Kyoto şi profesor la Universitatea din Kyoto.
Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young, "pentru descoperirile lor în ceea ce priveşte mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
