"Evident sunt un ţap ispăşitor, în condiţiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare", a afirmat Târnoveanu, după audierile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor.
El a precizat că nu a fost dată o hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziţiei la Muzeul Drents din Assen, Ţările de Jos, deoarece nu a implicat colaborarea mai multor instituţii.
"Hotărârea de Guvern se referă la expoziţiile care se fac în colaborare cu mai multe autorităţi, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziţii la care au participat şi MAE, MApN. (...) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanţă deosebită acestei expoziţii", a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziţii din Olanda a fost Legea patrimoniului, legea exportului temporar de patrimoniu.
Întrebat în legătură cu durata de 6 luni a expoziţiei, directorul MNIR a spus că durata a fost decisă pe baza "vizibilităţii ei şi a efortului pentru organizarea ei".
Chestionat dacă îşi va da demisia, el a spus: "Îmi voi da demisia la momentul oportun".
Târnoveanu a mai arătat că se consideră un "ţap ispăşitor" şi nu îl sprijină nimeni în această situaţie.
"Evident, sunt un ţap ispăşitor, în condiţiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare.(...) Eu vorbesc despre ceea ce trebuia să fie respectat prin contract, condiţii contractuale: pază umană trebuia să fie 24 din 24 în camera de control", a adăugat el.
Târnoveanu a mai spus că a îndeplinit toate condiţiile acestei expoziţii.
"În acest moment, consider că ceea ce am solicitat părţii olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranţă. Nimeni nu s-a confruntat până acum cu asemenea situaţie. Vom învăţa. Este din păcate, o învăţătură pe piele proprie, dar instituţiile învaţă şi din situaţiile în care sunt puse", a menţionat directorul MNIR.
Întrebat dacă a existat pază umană în noaptea jafului, el a spus că nu are oficial nicio informaţie.
"Trebuia să existe. Deci, repet, eu vorbesc şi noi vorbim despre obligaţii contractuale. Contractul prevedea pază 24 de ore din 24, 7 zile din 7. De asemenea, existenţa în permanenţă a unei persoane în camera de control, care este camera unde se centralizează toate informaţiile şi toate imaginile privind instituţia şi împrejurimile ei. Şi, de asemenea, am cerut, şi la momentul respectiv s-a şi realizat, legătura permanentă cu poliţia şi introducerea de vitrine speciale securizate. Aici este una din problemele pe care nu le înţeleg, ce s-a întâmplat cu acele vitrine care erau incasabile", a mai explicat directorul.
El a mai spus că plata despăgubirii depinde de respectarea acestor măsuri.
"Nu aş vrea să fac speculaţii, să mă dau detectiv, dar pe analiza informaţiilor pe care le-am în acest moment hoţii au intrat printr-o metodă neconvenţională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente pentru a sparge vitrinele, se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul unui furt la comandă", a mai apreciat directorul MNIR.
Întrebat dacă Muzeul Naţional de Istorie va da în judecată muzeul din Olanda, el a spus: "Până nu avem raportul oficial al Poliţiei, nu am niciun temei. Să văd unde s-a încălcat şi de cine s-a încălcat contractul".
El a mai spus că întotdeauna s-a temut pentru colecţiile de la muzeu.
"Deci, niciun muzeu nu este imun la atac. Orice muzeu deschis publicului trece prin multe riscuri. Pentru aceasta am şi luat măsurile pe care le-am putut lua, cu resursele pe care le-am avut. Şi dacă cineva doreşte să vadă ce măsuri de protecţie suplimentară s-au luat, există posibilitatea să vă documentaţi. În acest moment, cu resursele pe care le avem, gradul de securitate ar fi corespunzător, ceea ce îmi permite să ţin instituţia deschisă publicului", a adăugat directorul.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui "incident deosebit de grav", a anunţat Ministerul Culturii sâmbătă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
