În opinia sa, schimbările demografice din rândul elevilor reflectă o tendință generală care transformă modul în care se desfășoară activitățile școlare.
„Tendința se schimbă. Dacă la început aveam o majoritate de copii turci, acum acest grup a scăzut semnificativ, iar locul său a fost luat de copii ceceni sau afgani. În prezent, observăm o creștere a influenței limbii și culturii arabe”, a explicat directorul. Klar subliniază că situația nu este unică școlii sale: „O treime dintre copiii din Viena care nu au germana ca limbă maternă vorbesc arabă. Este evident că ceva se schimbă.”
Probleme de limbă și izolare culturală
Directorul atrage atenția asupra dificultăților pe care le întâmpină cadrele didactice, din cauza faptului că majoritatea copiilor vorbesc limba germană exclusiv la școală. „Ei comunică acasă, în parc sau la cluburile sportive doar în limba maternă. Mai mult, mulți părinți nu vorbesc deloc germană, ceea ce face extrem de dificilă predarea unor materii sau chiar citirea pentru înțelegere a unui text.”
Dar problemele nu se opresc la bariera lingvistică. Klar insistă că este nevoie să fie transmise valori și atitudini fundamentale: „Cred că este incredibil de important să educăm copiii în spiritul unor valori de bază. Din păcate, acest lucru încă lipsește în multe cazuri.”
Religia și influența sa asupra vieții școlare
Islamul are un rol tot mai vizibil în viața de zi cu zi a școlii, iar acest lucru complică integrarea, potrivit directorului. „Vedem tot mai des băieți care poartă șapca de rugăciune întreaga zi pentru a-și face vizibilă religia. În curând începe Ramadanul, ceea ce înseamnă că mulți copii vor fi flămânzi și deshidratați, fapt care le afectează concentrarea și performanțele școlare.”
Un alt subiect sensibil îl reprezintă purtarea hijabului și a altor acoperăminte islamice de către fete. „Anul acesta avem mai multe eleve din clasele I care poartă hijab sau chiar abaya decât oricând. Acestea nu sunt doar simboluri religioase, ci devin declarații politice. Din păcate, nu avem o diversitate în clase, ci mai degrabă grupuri omogene care respectă o ‘uniformă islamică’.”
Klar consideră că este nevoie de măsuri clare pentru a păstra neutralitatea religioasă a școlilor: „Cred că purtarea baticului ar trebui interzisă cel puțin până la vârsta de 14 ani. Același lucru ar trebui aplicat și pentru abaya, care este obligatorie în anumite țări arabe pentru a acoperi formele feminine.”
Directorul susține că prezența sălilor de rugăciune în școli nu este adecvată și că imaginea unității sale de învățământ suferă: „La excursiile școlare, școala mea este percepută ca o școală islamică, iar acest lucru este departe de ceea ce ne dorim. Fiecare școală este o carte de vizită, iar aceasta trebuie să reflecte diversitatea și integrarea, nu uniformitatea religioasă.”
Klar conchide că Viena se confruntă cu o realitate complexă, iar integrarea eficientă necesită soluții rapide și ferme pentru a preveni izolarea culturală și religioasă în comunități.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
