În motivare Tribunalului București, privind clasarea dosarului „10 August” se arată că în urma controlului ierarhic superior la plângerea formulată persoanele interesate, procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția de clasare infirmă această soluție și dispune redeschiderea urmăririi penale, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.
Judecătorul de cameră preliminară a verificat legalitatea și temeinicia ordonanței procurorului șef al DIICOT, Giorgiana Hossu, doar cu privire la soluția acestuia de infirmare a ordonanței de clasare și redeschidere a urmăririi penale, celelalte soluții dispuse de procurorul de caz și menținute de procurorul ierarhic superior fiind excluse verificării judecătorului de cameră preliminară, în această procedură.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat, astfel, că procurorul ierarhic superior, respectiv șeful DIICOT, a reținut că se impune redeschiderea urmăririi penale pentru următoarele motive: „organele judiciare au obligația de a realiza anchete efective și complete, în scopul aflării adevărului; în fața PÎCCJ – Secția Parchetelor Militare, suspecții nu au dat declarații, iar apoi nu au mai fost citați la sediul DIICOT în vederea audierii; nicio persoană vătămată și niciun martor nu au fost audiați / citați la sediul DIICOT în vederea reaudierii sau audierii; procurorii militari au fost cei care au administrat cea mai mare parte a probatoriului; deși ordonanța de clasare reține că doar (...) a coordonat acțiunile din 10 august, în fapt se constată că, atât înregistrările video aflate la dosar, cât și din declarațiile unora dintre martori rezultă prezența la fața locului, cu toate că suspecții nu au dat declarații, iar percheziția terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obținerea datelor de trafic și de localizare, prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pentru a clarifica existența comunicării între suspecți; în cuprinsul ordonanței de clasare perioada analizată față de conduita suspecților, este cea de după ora 23.08 din cuprinsul plângerilor, din declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor audiați în cauză se constată că, începând cu orele 19.30, dispozitivele de jandarmi amplasate în fața sediului Guvernului României și în zone adiacente au folosit asupra mulțumii gazele iritant lacrimogene. Relevante sunt declarațiile persoanelor vătămate”, scrie în motivare.
Suspecții și martorii nu au fost audiați la DIICOT
Ordonanța de clasare nu este motivată, spune judecătorul de cameră preliminară în motivarea sa.
În prealabil, judecătorul de cameră preliminară a constatat că motivele invocate de procurorul ierarhic superior vizează chestiuni de ordin procedural și nu substanțial.
Astfel, procurorul ierarhic superior ar fi trebuit să reevalueze probele de urmărire penală și să constate că împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea nu a expirat.
„Or, procurorul ierarhic superior nu a invocat împrejurarea că situația de fapt reținută de procurorul de caz este alta decât cea care rezultă din probele existente la dosarul de urmărire penală și s-ar impune, astfel, redeschiderea anchetei penale”, spune judecătorul în motivare.
Judecătorul de cameră preliminară reține caracterul neîntemeiat al susținerilor procurorului ierarhic superior, prin care înțelege să își fundamenteze concluzia deficienței anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecții la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori nu a citat în vederea audierii ori reaudierii nicio persoană vătămată. Excepțiile au fost fostul ministru de Interne Carmen Daniela Dan, fostul prefect al Capitalei, Speranța Clișeru, fostul primar Aurelian Bădulescu și Alin Ionel Mastan.
Tribunalul București a respins, în 2 martie, cererea DIICOT privind dosarul „10 august”. Asta înseamnă că ancheta DIICOT în cazul șefilor Jandarmeriei rămâne închisă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
