Această poveste impresionantă îl are ca protagonist pe Ion Chindea, un fermier pasionat și tenace, care a readus la viață o cultură agricolă abandonată în ultimii ani în România.
Orezul românesc este din ce în ce mai rar prezent pe piață
Mulți fermieri din România renunță la cultivarea orezului din cauza secetei persistente și a costurilor ridicate asociate irigării. Cu toate acestea, există și excepții notabile. Un astfel de exemplu este Ion Chindea, agricultor din județul Dolj, care, în după ce s-a întors din Spania, a investit milioane de euro în această cultură.
„Era foarte complicat atunci când am venit. Erau foarte multe probleme, noi eram nerăbdători să muncim, pentru că am găsit totul un dezastru.”, spune Ion Chindea.
Fermierul a găsit locul ideal pe malul Jiului, în comuna Rojişte, în mijlocul unei arii naturale protejate. De apa care bălteşte se bucură şi mii de păsări care se hrănesc cu dăunătorii care ar putea ataca orezul.
Pentru mulți români, regiunea Brăila rămâne asociată în mod tradițional cu cultura orezului, spre deosebire de sudul țării, însă, în urmă cu aproximativ trei decenii, în localitatea Rojiște din Dolj se afla cea mai mare orezărie din România. Acest sentiment este păstrat în special de către bătrânii care își amintesc de vremurile demult apuse, când plantațiile de orez din Olt sau Dolj erau mândria localnicilor, mai ales în perioada comunistă.
Românul a investit milioane de euro
Pentru a transforma terenul într-o plantație de orez funcțională, fermierul a investit o sumă impresionantă de milioane de euro în amenajarea terenului, construirea de diguri și achiziționarea utilajelor necesare. El gestionează cu grijă o suprafață de 240 de hectare dedicate culturii orezului. Acest efort financiar a fost susținut prin intermediul unei asocieri cu alți trei agricultori spanioli, care au adus expertiză și resurse suplimentare.
„L-ai pierdut o oră din ochi, ai pierdut câteva hectare. Care sunt riscurile? În primul rând dăunătorii, care afectează în apă. Apa fiind foarte poluată trebuie foarte mult urmărită, avut grijă. Noi acum în perioada inundaţiilor care au fost în România, apa fiind foarte murdară încercăm să irigăm foarte puţin.”, declară bărbatul pentru Observator.
În trecut, Olt și Dolj erau cunoscute pentru fertilitatea solului lor și pentru condițiile favorabile culturii orezului. Plantațiile întinse și procesarea orezului în aceste zone au adus prosperitate comunităților locale și au contribuit la dezvoltarea economică a regiunilor respective. Însă, odată cu schimbările sociale și economice survenite în decursul anilor, cultura orezului a înregistrat o scădere semnificativă în aceste zone, iar amintirea vremurilor de glorie s-a estompat treptat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
