Luni, cancelarul austriac Karl Nehammer (ÖVP) are în față o călătorie dificilă: vizitează granița externă a Bulgariei cu Turcia - chiar locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut. Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat respingerea extinderii Schengen pentru a include Bulgaria și România cu protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost un scandal diplomatic cu Bucureștiul și Sofia.
Între timp, cifrele sunt în scădere bruscă: de la jumătatea lunii decembrie până în primele zile ale lunii ianuarie, au fost înregistrați cu 70% mai puțini migranți care au intrat ilegal în țară.
Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni
Guvernul justifică această evoluție pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria.
Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc „mai sigur”, cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează publicația Die Presse.
Autoritățile elene încearcă oricum să golească treptat taberele complet supraaglomerate și să-i lase pe locuitori să se deplaseze spre nord. După încheierea restricțiilor de călătorie cauzate de pandemie, oportunitatea s-a prezentat anul trecut. Acum valul de pe ruta Balcanilor de Vest se pare că scade încet – ceea ce, desigur, nu schimbă urgența problemei la nivelul UE.
Centrul Internațional pentru Politica Migrației (ICMPD) a avertizat, de asemenea, miercuri, că 2023 oferă „ultima oportunitate” de a încheia un pact pentru migrație și azil înainte de următoarele alegeri europene din 2024.
Karl Nehammer cere de la UE bani pe care știe sigur că nu-i va primi niciodată
Se speră la Bruxelles că summitul special al UE din februarie ar putea face progrese – cu condiția ca statele membre să fie interesate de o soluție comună.
Parlamentarul european ÖVP Othmar Karasnu crede în asta: „Este o lipsă de voință politică”, s-a plâns el, miercuri, la o conferință de presă. Este necesară o protecție comună a frontierelor externe, precum și un sistem de azil al UE și o cheie de distribuție bazată pe solidaritate. În ceea ce privește ultimul punct, nici măcar nu există un acord în cadrul ÖVP: conducerea partidului se opune ferm unui sistem de cote la nivelul UE – cu referire la numărul deja mare de cereri din țară.
În schimb, Nehammer cere bani UE de la Comisie pentru construirea de garduri la frontiera externă a UE - știind foarte bine că autoritățile de la Bruxelles nu au acordat până acum niciun fel de resurse financiare pentru „barierele fizice” în principiu.
Suedia își întărește sprijinul privind aderarea României la Schengen. Ambasador: „Vom lucra intens“
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
