Arestarea lui Ekrem Imamoğlu a stârnit un val de nemulțumire nu doar pe plan intern, ci și printre turcii din diaspora. Autoritățile l-au reținut sub acuzații de corupție și apartenență la o organizație criminală, iar opoziția consideră că acțiunea este o „lovitură de stat” orchestrată de regimul Erdogan.
Efectele acestei crize politice s-au resimțit rapid în economie. Lira turcească s-a prăbușit, ajungând la un nivel record de 8 lei, cel mai slab curs înregistrat vreodată față de moneda turcească. În raport cu dolarul american, lira a atins un minim istoric de 40 TL pentru un USD, semnalând o lipsă cronică de încredere în stabilitatea economică a țării. De altfel, scăderea accelerată a lirei s-a transformat într-o problemă majoră pentru populație, care se confruntă cu o inflație galopantă și o putere de cumpărare în scădere abruptă.
Investitorii fug, Bursa de la Istanbul în colaps
Piețele financiare au resimțit direct șocul politic. Indicele principal Borsa Istanbul 100 a scăzut cu aproape 7% în doar câteva zile, iar tranzacționarea la Bursa de Valori din Istanbul a fost oprită temporar pentru a preveni pierderi și mai mari. Acțiunile băncilor au fost printre cele mai afectate, reflectând teama investitorilor față de instabilitatea politică și riscul de intervenții guvernamentale neprevăzute.
„Activele turcești sunt supuse unei presiuni puternice de vânzare. Investitorii nu mai au încredere în politica economică a Turciei și caută alternative mai sigure”, a declarat Piotr Matys, analist valutar la In Touch Capital Markets, pentru postul german Tagesschau.
Situația este cu atât mai gravă cu cât Banca Centrală a Turciei a fost nevoită să intervină masiv pentru a susține lira, cheltuind aproximativ 8 miliarde de dolari SUA din rezervele sale valutare. În doar trei zile, autoritățile turce au lichidat aproape 80% din depozitele pe termen de trei ani pentru a încerca să stabilizeze cursul de schimb, însă fără succes notabil.
Politica economică a lui Erdogan și efectele sale dezastruoase
Economia Turciei se confruntă cu dificultăți majore, amplificate de politicile economice neortodoxe promovate de Recep Tayyip Erdogan. În 2021, acesta a lansat „Noul Model Economic” („Yeni Ekonomi Modeli”), bazat pe reducerea dobânzilor pentru a stimula exporturile. Însă această strategie a condus la o inflație explozivă, care a atins 85,5% în 2025, depășind chiar și nivelurile alarmante din anii ’90. În paralel, deprecierea lirei a dus la creșterea costurilor de import, afectând grav prețurile de consum și costurile de producție.
Inflația uriașă a redus semnificativ nivelul de trai al populației, iar salariile nu au ținut pasul cu scumpirile. Turcia, o țară dependentă de importuri, a fost grav afectată de creșterea prețurilor la energie și materii prime. Instabilitatea politică și tensiunile geopolitice au amplificat această criză, făcând ca redresarea economică să fie extrem de dificilă.
Încercări de stabilizare și viitorul economic incert
Ministrul de Finanțe, Mehmet Șimşek, a încercat în ultimii ani să schimbe direcția economică impusă de Erdogan, adoptând măsuri mai stricte pentru combaterea inflației și stabilizarea monedei. Printre acestea s-au numărat reducerea cheltuielilor publice, creșterea taxelor și restricționarea creditării. Aceste măsuri au avut un efect temporar, ducând la o scădere a inflației la 48% în octombrie 2024. Cu toate acestea, impactul asupra cetățenilor a fost resimțit dur, deoarece puterea de cumpărare a rămas extrem de scăzută.
Deși produsul intern brut (PIB) al Turciei a crescut cu 3,2%, iar rata șomajului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doisprezece ani (8,7%), aceste cifre nu reflectă criza profundă resimțită de populație. În lipsa unor măsuri eficiente de redresare și cu un climat politic tot mai tensionat, economia Turciei riscă să intre într-o perioadă prelungită de instabilitate.
Protestele continuă, Erdogan sub presiune
Situația politică a devenit extrem de fragilă pentru Recep Tayyip Erdogan, mai ales după ce partidul său, AKP, a suferit o înfrângere usturătoare la alegerile locale din martie 2024. Partidul de opoziție CHP a obținut câștiguri semnificative în marile orașe, inclusiv în Istanbul, ceea ce a pus sub semnul întrebării hegemonia politică a lui Erdogan.
Reținerea lui Imamoğlu a declanșat o reacție furibundă a susținătorilor opoziției, iar protestele s-au extins rapid în toată țara. Liderii CHP au promis că vor continua manifestațiile, iar mobilizarea populației sugerează că această criză politică este departe de a se încheia. Istanbul, oraș cu 16 milioane de locuitori și motor economic al Turciei, joacă un rol esențial în peisajul politic și economic al țării, iar orice destabilizare aici are efecte dezastruoase la nivel național.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
