„Ce fel de Justiție este cea în care unii sunt eliberați legal din închisoare ca urmare a respectării de către judecători a deciziei CCR (cea privind prescripția), în timp ce eu am fost băgată ilegal în închisoare, ca urmare a încălcării de către anumiți judecători a deciziei CCR (cea privind ilegalitatea compunerii completului de judecată)? O încălcare brutală și abuzivă care face ca eu să stau arestată ilegal deja de 300 de zile și din cauza căreia nu îmi pot vedea copilul de mai bine de 3 luni”, a scris Elena Udrea pe pagina de Facebook.
Tribunalul București a admis în principiu, vineri după-amiază, 8 iulie, o cerere de revizuire formulată de fostul viceguveernator BNR și a dispus suspendarea executării pedepsei acestuia până la soluționarea revizuirii.
ÎCCJ a respins cererea Elenei Udrea de suspendare a executării pedepsei de 6 ani de închisoare
Fostul ministrul al Turismului Elena Udrea rămâne în detenţie, după ce judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei au respins, miercurea trecută, cererea acesteia de suspendare a executării pedepsei de 6 ani de închisoare primită în dosarul „Gala Bute”. Instanţa a stabilit pentru 26 septembrie termen de judecare a recursului în casaţie formulat de Udrea.
La începutul lunii aprilie, Elena Udrea a fugit din România, înainte ca Instanţa supremă să confirme condamnarea de 6 ani închisoare primită în dosarul „Gala Bute”. Pe 7 aprilie, Udrea a fost prinsă de poliţia de frontieră din Bulgaria, în timp ce încerca să treacă în Grecia cu un autoturism pe la punctul de trecere Kulata. În 10 iunie, Curtea de Apel din Sofia a admis cererea autorităţilor române privind extrădarea Elenei Udrea, ea fiind adusă în ţară şi încarcerată la Penitenciarul Târgşor.
Udrea a fost condamnată pentru luare de mită şi abuz în serviciu
În iunie 2018, Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.
De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.
Celelalte pedepse în dosar au fost: Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) - 3 ani închisoare cu executare; Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - 2 ani şi 6 luni cu suspendare.
Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România
Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au ieşit din penitenciar.
De asemenea, Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.
Odată revenită în România, Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare şi recurs în casaţie - prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.
Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.
De ce a fost acuzată Elena Udrea
În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.
În dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
