În 2019, 59% dintre elevii din învăţământul general secundar superior au studiat două sau mai multe limbi străine în Uniunea Europeană, cea mai ridicată proporţie fiind în Luxemburg, Franţa, Estonia, România, Cehia şi Finlanda, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Cunoaşterea limbilor străine este un instrument esenţial pentru schimburile culturale, astfel de competenţe fiind cerute şi încurajate la multe locuri de muncă, şi poate facilita comunicarea în multe alte contexte.
În rândul statelor membre UE, toţi elevii din învăţământul general secundar superior studiau în 2019 două sau mai multe limbi străine în Luxemburg şi Franţa. Urmează, cu o proporţie de 99%, elevii din Estonia, România, Cehia şi Finlanda. Ei sunt urmaţi de elevii din Slovacia (98%), Croaţia (95%) şi Slovenia (92%).
Grecia se află la coada clasamentului
În contrast, în Grecia doar 1% dintre elevii din învăţământul general secundar superior studiau două sau mai multe limbi străine în 2019, un nivel scăzut fiind înregistrat şi în Portugalia (6%), Irlanda (12%), Italia (25%) şi Spania (27%).
În 2019, engleza era în UE cea mai studiată limbă străină în învăţământul general secundar superior (96% din elevi), pe locurile următoare fiind spaniola (26%), franceza (22%), germana (20%) şi italiana (3%).
În rândul limbilor străine din afara UE, cea mai studiată era rusa (3%), în special în Estonia (68%), Letonia (57%), Lituania (30%) şi Bulgaria (24%).
Datele Eurostat au fost publicate în avanpremiera celebrării Zilei europene a limbilor, în 26 septembrie.
Exod masiv al elevilor din România: Peste 14.000 părăsesc anual țara
România se depopulează lent, dar sigur. Statisticile arată că, anual, peste 14.000 de elevi părăsesc România.
În fiecare an, din ţara noastră, pleacă in medie 14.000 de elevi. Problemele sistemului din învățământ și locurile puține în universități, indiferent de specializare, se numără printre cauze. La Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj, spre exemplu, anul trecut au fost scoase la concurs aproape 5 mii de locuri la buget şi 10.000 de locuri la taxă, prea puține, potrivit Mediafax.
România nu are nicio universitate în Top 1000
Bogdan este elev, iar după terminarea liceului a ales să işi continue studiile la o facultate de business, din Olanda.
Bogdan Hobjilă, elev: „Ce m-a determinat in mare parte să plec este faptul că auziesm de conceptul de ştiinţe aplicate. La finalul celor 4 ani nu numai că termini cu experienţa de a studia în Olanda plus într-o altă ţară străină dar in acelaşi timp ai şi experienţa a două locuri de muncă diferite”
România are 49 de universități de stat. Doar patru, însă, se regăsesc în rankingul global QS. Și niciuna nu este în top 1000. Lipsa echipamentelor și pregătirea profesorilor cântăresc mult în acest clasament. Banii puțini primiți de la minister sunt cauza.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Finanţarea de bază a tuturor universitaţilor româneşti este de 1,15 miliarde de euro, anul acesta, fiind in creştere. Universitaţile spre care ne uităam cu admiraţie au bugete de 3, 4, 5, 6 miliarde de euro. În raport cu 1,15 miliarde de euro finanţarea tutror universitaţilor româneşti”
Andreea Orindaru este profesor universitar la Facultatea de Studii Economice, din Bucureşti. Este de părere că încă se mai poate face educație în România. Chiar și cu bani puțini.
"Am văzut cum în sistemul nostru libertatea de a face lucruri din proprie iniţiativă este un pic mai mare decât în alte sisteme, şi când spun alte lucruri ma refer aici la a face un program de internship, a lua chiar un job in perioada studenţiei. Nu putem să absolutizăm la nivelul întregului sistem că lucrurile nu merg absolut deloc”, spune profesorul universitar Andreea Orindaru, potrivit sursei citate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
