Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare.
Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste.
Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate.
Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019.
Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia.
Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi.
Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.
Vezi și:
Președintele Bulgariei nu vrea Ucraina în NATO și se opune declarației semnată de Iohannis și ceilalți șefi de stat
Preşedintele Rumen Radev s-a declarat în mod deschis împotriva aderării Ucrainei la NATO. Poziţia sa a fost clarificată pe deplin luni, când el a ieşit cu o declaraţie oficială în care explica de ce nu a semnat declaraţia comună a celor 9 preşedinţi din Europa Centrală şi de Est.
"O decizie privind aderarea Ucrainei la NATO ar trebui luată numai după elaborarea unor parametri clari privind soluţionarea paşnică a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care să fie acceptaţi şi puşi în aplicare de ambele ţări beligerante", se arată în declaraţia lui Rumen Radev, după ce el nu s-a alăturat colegilor săi din Europa Centrală şi de Est care au susţinut intrarea Ucrainei în NATO.
De la începutul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, Radev a luat în mod constant o poziţie condescendentă şi s-a declarat sistematic împotriva trimiterii de arme şi muniţii în Ucraina. Astfel, Bulgaria şi Ungaria au rămas singurele două ţări din UE şi NATO care nu contribuie la apărarea Ucrainei cu ajutor militar direct. În momentul de faţă, puterea executivă (numită de Radev) nu are nicio poziţie oficială cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. După ce Putin a anexat ilegal aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut aderarea rapidă la NATO.
Rumen Radev contestă documentul
În anunţul Preşedinţiei Bulgariei se precizează că şeful statului nu este de acord cu textul integral al declaraţiei privind apartenenţa Ucrainei la NATO. Preşedintele Radev susţine celelalte poziţii cuprinse în document. La 2 octombrie, preşedinţii României, Republicii Cehe, Poloniei, Macedoniei de Nord, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Slovaciei şi Muntenegrului au ieşit cu o declaraţie comună în care au făcut apel pentru mai mult ajutor pentru Ucraina şi şi-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
În document se arată că: "Noi nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritoriile ucrainene. Noi susţinem ferm decizia summitului NATO din 2008 de la Bucureşti privind viitoarea aderare a Ucrainei". Se pare că Rumen Radev nu este de acord cu această formulare. Bulgaria face parte din declaraţia de la summitul NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei, dar această declaraţie a fost adoptată într-un mediu de securitate complet diferit. "Acţiunile militare de astăzi de pe teritoriul Ucrainei necesită ca aderarea acesteia la Alianţă să fie discutată în cadrul întregii componenţe a Consiliului Nord-Atlantic şi să nu conducă la un risc din cauza implicării directe a ţărilor NATO în război", se mai arată în poziţia lui Radev.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
