Cele două țări însumează o populație de peste 4 milioane de locuitori și este de așteptat ca sute de mii de persoane să emigreze spre vest și să-și caute un loc de muncă mai bine plătit. Ei vor intra în concurență cu românii care sunt deja acolo, așa că probabil nou primiții în UE, în acest caz macedonenii și albanezii, se vor mulțumi cu salarii mai mici. De altfel, Albania ar avea acces foarte facil la vestul Europei, datorită poziției geografice avantajoase. Afluxul forței de muncă ar putea fi favorizat de obținerea dreptului de muncă mult mai facil, precum și de posibilitatea de a călători mai ușor în statele dezvoltate.
Într-o declaraţie dată publicităţii vineri, liderii statelor din UE afirmă că susţin acordul convenit marţi la nivel ministerial de a analiza progresele Macedoniei şi Albaniei în iunie 2019, pentru a deschide negocierile de aderare cu ocazia unei conferinţe organizate către finalul anului viitor.
Deşi nu a existat o dezbatere pe acest subiect în summitul UE desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, declaraţia consolidează un compromis între statele membre pentru a menţine speranţele ţărilor din Balcanii Occidentali, dar în acelaşi timp condiţionează lansarea negocierilor de reforma justiţiei şi combaterea corupţiei.
Două țări se opun
Franţa şi Olanda au solicitat progrese suplimentare în aceste domenii, în pofida sprijinului exprimat de alte 25 de state membre şi de Comisia Europeană pentru a se da 'undă verde' începerii negocierilor.
Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia speră să devină membre ale Uniunii Europene.
Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru sunt în desfăşurare. Albania, care este deja membră a NATO, şi Macedonia, care a ajuns recent la un acord cu Atena privind denumirea oficială a fostei republici iugoslave, au obţinut sprijinul Comisiei Europene, care a recomandat începerea negocierilor de aderare cu autorităţile de la Skopje şi Tirana
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
