Orașele europene sunt din ce în ce mai "patogene", în sensul literal al cuvântului. Viața la oraș este, de fapt, un factor de risc pentru o serie de boli, chiar mortale, multe dintre ele legate de schimbările climatice. Dar poate că există un antidot.
Peste 6.700 de decese premature în Europa într-un singur an
Soluția acestei probleme a fost gândită de un grup de cercetători de la Instituto de Salud Global din Barcelona, care au efectuat o serie de studii de modelare în 93 de orașe europene.
„Scopul nostru este de a informa cu privire la beneficiile care ar putea fi obținute prin integrarea strategică a spațiilor verzi și a copacilor în planificarea urbană, pentru a promova crearea unui mediu urban mai sănătos, mai rezistent și mai durabil, care să contribuie la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora. Și există o nevoie urgentă de a acționa în această direcție, având în vedere previziunile de agravare a bolilor și deceselor cauzate de căldură, deja în următorul deceniu, pe baza nivelurilor actuale de emisii", amintește primul autor al studiului, Tamara Iungman, biolog la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona,
Cercetarea
În studiul abia publicat, cercetătorii spanioli au evaluat ratele de mortalitate în rândul persoanelor de peste 20 de ani din 93 de orașe europene (un total de 57 de milioane de persoane) între iunie și august 2015, comparându-le cu temperaturile medii zilnice în două scenarii de modelare diferite.
Primul a comparat temperaturile din oraș cu și fără insule de căldură urbană; cel de-al doilea a simulat reducerea temperaturii care ar avea loc prin creșterea acoperirii verzi a orașului la 30%. În cele din urmă, a fost estimat numărul de decese care pot fi atribuite căldurii urbane și cele care ar putea fi evitate prin creșterea suprafeței acoperite cu copaci.
Diferența medie de temperatură între orașe și mediul rural în vara anului 2015 a fost de aproximativ 1,5 grade, cu un maxim de 4,1 grade în orașul Cluj-Napoca (România). În toate orașele luate în considerare, 75% din populație trăiește în zone urbane cu o temperatură mai mare cu peste 1 grad față de mediul rural din jur, în timp ce 20% trăiește în zone cu o temperatură cu 2 grade mai mare decât în mediul rural.
Cele mai afectate orașe de fenomenul "deceselor cauzate de căldură" sunt cele din sudul și estul Europei
În vara anului 2015, numărul de decese premature atribuite temperaturilor ridicate din mediul urban a fost de 6.700, adică 4,3% din totalul deceselor înregistrate în lunile respective (și 1,8% din mortalitatea anuală totală). Conform simulărilor efectuate de cercetătorii de la Instituto de Salud Global, unul din trei decese cauzate de căldură ar fi putut fi evitat prin creșterea la 30% a suprafețelor "verzi" din orașe.
Aceasta este în mod evident o medie europeană, deoarece în orașe precum Göteborg, de exemplu, nu s-a înregistrat niciun deces atribuit căldurii, în timp ce în orașul românesc Cluj-Napoca, rata mortalității premature din cauza căldurii a fost estimată la 32 la 100 de mii de locuitori.
Efectul plantării copacilor în orașe
Prin urmare, rezultatele acestui studiu sugerează că plantarea de copaci în oraș ar putea aduce beneficii semnificative pentru mediu și sănătate publică. Desigur, nu este suficient să creștem gradul de verdeață urbană pentru a rezolva problemele legate de schimbările climatice și nici nu este ușor să creștem acoperirea verde la 30%, în condițiile în care media actuală este de 14,9%, dar este totuși o măsură importantă de atenuare de care trebuie să ținem cont.
Și nu numai atât. "Este binecunoscut faptul că mărirea suprafețelor verzi în orașe", reamintește Mark Nieuwenhuijsen, director al departamentului de planificare urbană, mediu și sănătate din cadrul Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona, "este asociată cu o serie de alte beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea bolilor cardiovasculare și a demenței, îmbunătățirea funcționării cognitive la copii și la vârstnici și o îmbunătățire generală a sănătății tinerilor.”
„Nimeni nu ar trebui să moară din cauza căldurii”
"Toate decesele legate de valurile de căldură pot fi prevenite", spune Kristie Ebi, de la Universitatea din Washington (SUA), într-un editorial de comentarii, "și nimeni nu ar trebui să moară din cauza căldurii. Din nefericire, proiecțiile pentru următorii ani arată o creștere a frecvenței, intensității și duratei evenimentelor de căldură extremă, astfel încât trebuie să înțelegem ce intervenții de atenuare sunt cele mai eficiente și să punem în aplicare sisteme de avertizare timpurie și de reacție la valurile de căldură.
Acesta este motivul pentru care planurile de acțiune privind căldura ar trebui să fie adoptate în mod generalizat de către factorii de decizie și administratorii locali. "Instrumentele și orientările sunt disponibile", conchide Ebi, "ceea ce lipsește pentru punerea lor în aplicare sunt resursele umane și financiare. Dar acum este momentul să ne mișcăm".
Studiul publicat în revista Lancet a fost finanțat de GoGreenRoutes, Ministerul spaniol al Științei și Inovării, ISGlobal, Medical Research Council-UK și de proiectul Orizont 2020 al Uniunii Europene "Exhaustion", conform presei străine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
