În timp ce Uniunea Europeană, precum şi mai multe state membre, intenţionează să îşi revizuiască legislaţia în domeniul migraţiei, Comisia Europeană a propus în noiembrie un nou pachet privind mobilitatea competenţelor şi talentelor. Obiectivul este combaterea îmbătrânirii forţei de muncă şi ar trebui să atragă muncitori calificaţi din interiorul şi afara blocului.
De asemenea, ar urma să ajute la combaterea migraţiei ilegale şi la crearea unei rute legale de intrare în UE, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri, citat de Agerpres.
Potrivit Comisiei Europene, rata locurilor de muncă vacante a crescut la 2,9% în 2022 şi este de două ori mai mare decât în urmă cu zece ani. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, numărul persoanelor în vârstă de muncă din UE este preconizat să scadă de la 265 de milioane anul trecut, până la 258 de milioane în 2030.
Pentru a combate deficitul forţei de muncă, în data de 15 noiembrie Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere care ar trebui să încurajeze migraţia legală. Obiectivul este corelarea locurilor de muncă vacante şi a domeniilor unde există un deficit de solicitanţi cu căutătorii calificaţi de locuri de muncă, încurajând de asemenea mobilitatea pentru cei care studiază.
Comisia a făcut şi sugestii cu privire la modul în care procesul de recunoaştere a calificărilor din ţările terţe ar putea fi simplificat arătând că, de exemplu, autorităţile naţionale ar putea să accelereze procedurile prin investiţii în personal. Vor fi oferite de asemenea informaţii cu privire la procedurile de recrutare şi migraţie din ţările UE.
Comparativ cu majoritatea ţărilor cu venituri mari, ponderea celor născuţi în străinătate în populaţia Uniunii Europene este mai mică. Potrivit datelor Eurostat şi OCDE, în populaţia UE aproximativ 8,5% sunt rezidenţi născuţi în străinătate, comparativ cu 29,2% în Australia şi 14% în SUA.
Ţări precum Slovenia, Bulgaria şi Bosnia-Herţegovina se uită şi ele în afara propriilor lor pieţe ale muncii pentru ocuparea posturilor vacante. Unii cer noi acte legislative, arătând spre propriile lor experienţe cu mobilitatea muncii şi plecarea muncitorilor calificaţi de pe pieţele lor.
Rezervorul de talente din UE: acoperirea locurilor de muncă vacante, rute pentru migraţia legală
În data de 15 noiembrie, Comisia a propus crearea unei platforme online pentru locurile de muncă oferite în Uniunea Europeană, Rezervorul de talente din UE, precum şi parteneriate cu ţările non-UE, oferind mobilitate pentru muncă sau pregătire.
Obiectivul este acela de a asigura că oamenii pot veni legal în UE pentru a ocupa locuri de muncă care corespund cu competenţele şi calificările lor. Un alt obiectiv este acela de a deschide un nou front în lupta împotriva migraţiei ilegale şi, deci, de a lupta cu cei care fac trafic cu fiinţe umane.
Potrivit vicepreşedintelui pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, punctul de plecare al acestui pachet "are de a face cu pregătirea şi deficitul de muncitori calificaţi de pe pieţele noastre, care sunt îngrijorătoare, în condiţiile în care 75% dintre IMM-urile europene spun că nu pot găsi angajaţii de care au nevoie".
De exemplu, Margaritis Schinas a explicat că UE va avea nevoie de 20 de milioane de persoane care să lucreze în tehnologiile informaţiei şi comunicării (ITC) în 2030, dar momentan UE are doar nouă milioane de persoane care lucrează în acest domeniu. "Ne lipsesc 11 milioane", a adăugat Margaritis Schinas. Deşi nu a oferit o cifră concretă cu privire la numărul posibil de persoane recrutate graţie viitorului sistem, Schinas a spus că UE ar dori să "aibă cât mai mulţi muncitori posibili, atâta timp cât aceştia se potrivesc cu locurile vacante.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a precizat că aceste propuneri fac parte şi dintr-o "abordare comprehensivă cu privire la migraţie" în vederea creării unor "căi legale". În acest context, Ylva Johansson a subliniat că UE va avea nevoie de mai mulţi muncitori pe piaţa muncii în 2030 şi pentru asta "vom avea nevoie de mai multă imigraţie a mâinii de lucru".
Care sunt cele mai afectate sectoare de lipsa forței de muncă
Johansson a subliniat că există sectoare cu "deficit clar de mână de lucru în Uniunea Europeană", cum sunt construcţiile, sectorul sănătăţii, îngrijirii persoanelor în vârstă ca urmare a evoluţiilor demografice, IT&C şi transporturilor.
Bruxelles-ul a identificat 42 de ocupaţii în cazul cărora există probleme în acoperirea locurilor vacante la nivelul întregii UE, şi acestea vor face parte din reglementarea propusă cu privire la un rezervor de talente şi care va fi adaptat în funcţie de necesităţi.
Rezervorul ar urma să sprijine, de asemenea, implementarea unor parteneriate în domeniul talentelor. Căutătorii de locuri de muncă care şi-au dezvoltat competenţele graţie unui parteneriat în domeniul talentelor vor primi un Paşaport de talent, care va fi vizibil pentru angajatorii participanţi, care le certifică calificările.
Participarea statelor membre nu va fi obligatorie iar Parlamentul European şi statele membre UE vor trebui să negocieze şi să aprobe propunerea înainte ca o astfel de platformă să poată fi pusă la punct.
Abordări naţionale şi îngrijorări cu privire la deficitul de forţă de muncă
În Europa de Sud-Est, unele ţări se confruntă atât cu un deficit de forţă de muncă internă cât şi cu o mobilitate a muncitorilor lor spre condiţiile mai favorabile din alte ţări UE.
În Slovenia de exemplu, anumite sectoare se confruntă cu un deficit de personal în timp ce rata şomajului este la cel mai redus nivel de după 1991. Rezervorul fostelor state iugoslave, de unde venea în mod tradiţional forţă de muncă în Slovenia, se goleşte. Un număr de muncitori locali, în special în zonele de la graniţa cu Austria, lucrează peste hotare datorită unor condiţii de muncă mai favorabile. În lua septembrie, ponderea muncitorilor din UE şi ţările terţe a ajuns la 15% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, care în Slovenia este de sub un milion, dublu comparativ cu 2010.
Slovenia se uită în perspectivă dar, pentru moment, ponderea muncitorilor din ţările terţe, exceptând ţările din fosta Iugoslavie, este neglijabilă, de aproximativ un procent din totalul forţei de muncă. Premierul sloven Robert Golob a subliniat la Consiliul European, care a avut loc în luna octombrie la Granada, că cea mai bună modalitate pentru o gestionare eficientă a migraţiei este prin legislaţie - pentru că Europa are nevoie de mână de lucru. Referindu-se la relaţiile cu ţările terţe, Golob a cerut ca ajutoarele pentru dezvoltare şi gestionarea migraţiei să fie corelate, aşa cum UE a făcut în acordul cu Tunisia.
Bulgaria, care este ţară membră UE dar nu face parte şi din spaţiul Schengen, implementează legislaţia UE cu privire la mişcarea liberă a muncitorilor prin deschiderea pieţei muncii interne pentru cetăţenii din UE. Ministrul Muncii, Ivanka Shalapatova, a declarat la data de 20 octombrie că Guvernul bulgar lucrează la o măsură care să faciliteze importul de muncitori străini în cazurile în care posibilitatea de a angaja cetăţeni bulgari nu există.
Între 2018 şi 2022, Bulgaria a înregistrat o tendinţă pozitivă cu privire la numărul de permise de rezidenţă eliberate în scopuri de ocupare pentru cetăţenii din ţările terţe, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În 2018, Bulgaria a semnat un acord bilateral cu Republica Moldova cu privire la reglementarea migraţiei forţei de muncă.
În Bosnia-Herţegovina, intensificarea plecării tinerilor spre UE a dus la un deficit de forţă de muncă, în special în cazul ocupaţiilor care sunt la mare căutare. Ministrul Muncii din Bosnia-Herţegovina, Adnan Delic, a anunţat recent o serie de amendamente la Legea cu privire la angajarea străinilor şi liberalizarea certificatelor de muncă. Obiectivul este împiedicarea situaţiei în care comunitatea de business înregistrează pierderi din cauza procedurilor excesive şi îndelungate de eliberare a certificatelor de muncă pentru străini.
Potrivit unui studiu recent comandat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, două treimi din companiile din Bosnia-Herţegovina s-au arătat interesate în a angaja migranţi. Cu toate acestea, reprezentanţii angajatorilor spun că nu se bazează pe migranţii care sunt în prezent în ţară, deoarece obiectivul lor este acela de a ajunge în Occident.
Potrivit Ministrului Securităţii din Bosnia-Herţegovina, Nenad Nesic, o problemă importantă este sosirea de migranţi legali în Bosnia-Herţegovina care se angajează în ţară şi apoi pleacă peste noapte în Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, Bosnia-Herţegovina trebuie să semneze acorduri cu ţările care trimit oameni la muncă în Bosnia-Herţegovina, care să garanteze că aceste persoane nu pot pleca în UE şi că trebuie să se întoarcă în ţările lor de origine la terminarea contractului.
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor ANSA, BTA, dpa, EFE, FENA, STA participante în proiectul enr, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
