Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Ucraina şi Marea Britanie, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii.
În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor media cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA.
Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau site-uri de petiţii online.
Însă unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri, determinând Meta să deschidă propria anchetă.
"Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina", existând "o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută", potrivit lui Agranovich.
Pe de o parte, imitarea unor site-uri existente, în mai multe limbi, a necesitat "o investiţie tehnică şi lingvistică importantă", a spus el.
Pe de altă parte, răspândirea de articole pe reţelele de socializare s-a făcut în special prin achiziţia de publicitate sau de conturi false care nu au avut mare succes, fiind adesea detectate automat de sistemele de alertă ale Meta.
În total, compania californiană a precizat că a blocat 1.633 de conturi, 793 pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
