Dar, odată cu pandemia, oamenii au aruncat multe măşti sanitare şi a crescut cantitatea de deşeuri din plastic. Dacă nu sunt reciclate, acestea ajung, în cele din urmă, în mările şi oceanele lumii.
În Piaţa San Pietro, la Vatican, pe străzile Romei şi chiar pe plaje au apărut gunoaiele specifice acestor vremuri.
„Am studiat 69 de modele de mănuşi şi peste 30 de modele de măşti, foarte diferite. Am făcut o estimare şi am descoperit că, la sfârşitul anului, această producţie va genera o cantitate suplimentară de 300.000 de tone de deşeuri, doar considerând măştile şi mănuşile”, a precizat Valeria Fritteloni, Institutul Italian pentru cercetări de mediu.
Aşadar, pandemia mai are o consecinţă periculoasă. A zădărnicit eforturile făcute pentru a se renunţa la ambalaje din plastic de unică folosinţă.
„Am asistat la creşteri masive în privinţa folosirii echipamentelor de protecţie individuale”
Revenirea la acest obicei, de care mulţi încercau să scape până acum câteva luni, reprezintă un risc major, pe termen lung, pentru mediul înconjurător. Semnalul de alarmă este tras de organizaţiile de profil.
„În timpul pandemiei am asistat la creşteri masive în privinţa folosirii echipamentelor de protecţie individuale, în special măşti şi mănuşi, făcute mai ales din plastic. Am asistat şi la sporirea comenzilor pentru mâncare la domiciliu şi comerţ online, unde sunt folosite ambalaje de plastic de unică folosinţă. Nu ştim încă în ce proporţie acestea vor fi aruncate la gropile de gunoi. Ce este sigur, însă, tot ce se aruncă, mai devreme sau mai târziu, ajunge în mări şi oceane, ca particule de microplastic”, a spus Giuseppe Ungherese, director pentru campanii antipoluare Greenpeace, Italia, potrivit Știrile PRO TV.
Se întâmpla acest lucru mai ales într-o tzară ca Italia, cu tzărmuri întinse la Mediterana - o mare deja infestată de particule minuscule de plastic.
În apele Mediteranei ajungeau în fiecare an 53.000 de tone de plastic
Chiar şi înainte de pandemie, doar un sfert din deşeurile generate în Italia erau reciclate. Şi, potrivit estimărilor, în apele Mediteranei ajungeau în fiecare an 53.000 de tone de plastic.
„Starea sănătăţii mărilor noastre nu este bună. Plasticul şi încălzirea globală sunt principalele ameninţări şi trebuie să acţionăm acum pentru a evita ca planeta şi mările lumii să devină un mediu ostil şi de nelocuit”, a declarat Giuseppe Ungherese, director pentru campanii antipoluare Greenpeace, Italia.
Experţii au raportat că, în 2018, cantitatea de microplastic din Mediterană era comparabilă cu nivelul găsit în Oceanul Pacific, sever afectat de poluarea cu plastic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
