Acesta a vorbit în interviu despre finanţarea deficitului, care se va face atât prin emisiuni pe piaţa internă dar şi externă, precum şi prin lansarea de obligaţiuni în valută pentru populaţie.
Pe de altă parte, Florin Cîţu susţine că momentul actual nu este unul "fantastic" pentru a face privatizări, intenţia fiind acum de a ajuta fiecare antreprenor, fără a face diferenţe de acţionariat, pentru a trece peste această perioadă dificilă.
Ministrul Finanţelor crede, totodată, că economia României va arăta diferit după această pandemie, iar cine a pariat pe informatizare şi tehnologizare va avea de câştigat.
AGERPRES: Plenul Camerei Deputaţilor a respins miercuri Ordonanţa de Urgenţă 2/2020, care proroga termenul pentru dublarea alocaţiilor copiilor la 1 august 2020. În aceste condiţii, care sunt sursele de finanţare pentru plata alocaţiilor mărite?
Florin Cîţu: Aici vedem ce decizie va lua Guvernul, dar eu nu înţeleg această încăpăţânare cu un proiect care nu are sursele de finanţare. Este neconstituţional. E ciudat că parlamentarii României nu ştiu nici măcar Constituţia, cei care au votat acest proiect. Ei ştiu foarte bine că nu poţi să iei o decizie. Dacă se dorea acest lucru se putea face pentru anul viitor, când avem un nou exerciţiu bugetar şi puteam să discutăm atunci.
Dar să vii în mijlocul anului când nici nu ai sursă de finanţare, nu spui de unde e, doar să arunci această povară asupra Guvernului care deja se luptă cu criza de sănătate, criza economică, arată clar că în Parlamentul României sunt oameni iresponsabili. Şi eu am spus: ceea ce fac acolo este terorism economic. Vor să submineze prin orice mijloace stabilitatea economică pentru a atinge scopuri politice şi veţi vedea că aceasta este definiţia terorismului.
AGERPRES: Spuneaţi că veţi face o analiză şi veţi prezenta scenariile cu privire la creşterea punctului de pensie. Care este al doilea scenariu, pe lângă cel de creştere cu 10% de la 1 septembrie?
Florin Cîţu: Da, am anunţat un scenariu. Aceste scenarii daţi-mi voie să le prezint în primul rând premierului, Guvernului, domnului preşedinte şi apoi vom lua cea mai bună decizie pentru toată lumea, deoarece nu prezint doar un scenariu, prezint şi riscurile aferente fiecărui scenariu. Dar ce vreau să spun aici este un lucru foarte important: noi discutăm şi scoatem din context şi alocaţiile şi mărirea pensiilor, deşi România astăzi trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultima sută de ani. O perioadă dificilă în care sute de mii de români au trebuit să stea acasă pentru a fi sănătoşi şi pentru care a trebuit să plătim şomaj tehnic două luni de zile. Oameni care sunt afectaţi. A trebuit să venim cu măsura de amânare a ratelor la bancă pentru a ne asigura că aceşti oameni nu vor avea probleme. Deci totul trebuie judecat în context.
În acelaşi timp, trebuie să vorbim şi de investiţii. Am continuat investiţiile chiar şi în această perioadă dificilă din România. Nu s-a oprit niciun şantier, infrastructura continuă, şi cred că ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că am schimbat paradigma în care trăim astăzi. Noi, liberalii, şi am spus-o tot timpul, ca să ai bunăstare pentru toată lumea trebuie să produci mai întâi şi după aceea să împarţi. De aceea e nevoie de investiţii. Trebuie puţină moderaţie. Nu trebuie să mergem cu resursele doar într-o direcţie şi direcţia în care a făcut-o PSD-ul în ultimii ani de zile. A tăiat la fiecare rectificare bugetară. Vă rog să verificaţi.
La fiecare rectificare bugetară a tăiat bani de la Transport, de la la Educaţie, de la Sănătate, şi a dus către interesele politice ale PSD. Deci noi nu facem aşa ceva. Noi, la rectificarea bugetară pe care am avut-o este prima rectificare bugetară în care au crescut cheltuielile cu investiţiile la Ministerul Transporturilor. Şi vom continua cu partea de investiţii. Mi se pare ciudat de ce nu vorbim să creştem cu 40% investiţiile. Aş vrea să mă ia cineva la rost de ce nu creştem cu 40% investiţiile sau cu 50%, sau să le dublăm, triplăm. De ce nu vrea nimeni să discute despre acest lucru? Acolo aş vrea să ducem discuţia şi vedeţi că noi am pus în buget aproape 50 de miliarde de lei pentru investiţii şi vrem să creştem această sumă pentru anul acesta.
(...)
AGERPRES: Aţi vorbit în ultimul timp despre un proces accelerat de informatizare a ANAF. În ce stadiu ne aflăm? Câte case de marcat sunt conectate la serverele ANAF şi câte vor fi până la finalul anului?
Florin Cîţu: Este doar un proiect acesta al caselor de marcat. Cred că aţi văzut că, în ultimele două luni de zile, au făcut imenşi paşi pe care nu i-a făcut nimeni în ultimii ani în ultimii 30 de ani şi nu am înţeles niciodată de ce. Bine, aş avea aşa câteva explicaţii văzând cât de puternic se opun foarte mulţi acestei informatizări. Dar, astăzi, când vorbim pentru prima oară, companiile de stat şi companiile private lucrează cu trezoreria statului de la distanţă, lucru care nu a fost posibil în ultimii ani. Ştiţi bine că dacă îţi făceai un cont online trebuia să îţi iei parola de la ANAF. Era o nebunie.
Astăzi poţi să faci acest lucru de la distanţă, poţi să ai acces la parolă de la distanţă. Se pot face plăţi din SPV de pe Ghişeul.ro. Este clar că s-a avansat în acest proces de informatizare. În două luni de zile s-au făcut lucruri care nu s-au făcut în ani de zile. Referitor la case de marcat, aici este un proiect care a fost abandonat de Guvernul anterior. Acest proiect a fost pur şi simplu abandonat. Au fost şi acei bani de la Banca Mondială pe care i-au dat înapoi. Este clar că politica socialiştilor a fost de subminare a informatizării ANAF pentru că doar aşa puteau să fure. Nu trebuie să ne mai ascundem.
Referitor la proiect, de pe 15 iunie vom avea primele case de marcat conectate, comunicarea cu ANAF, şi apoi va merge mult mai rapid. Anul acesta vor fi conectate toate casele de marcat la sistemul de informatizare al ANAF şi după aceea urmează fişierul electronic pe care l-am anunţat la începutul anului şi e-facturare, toate în acest an, cred că în octombrie-noiembrie ar trebui să fie toate. Lucruri care nu au fost făcute ani de zile, au fost abandonate, bani cheltuiţi. Eu sunt dator românilor cu un audit, să vedem exact cine a cheltuit acei bani la Banca Mondială pe tot felul de studii, cine a decis să nu mai facă acest proiect, să vedem care au fost beneficiarii. Ei trebuie să ştie exact de ce nu s-a întâmplat acest lucru.
AGERPRES: Ce credeţi că ar avea de învăţat România de pe urma situaţiei create de pandemie?
Florin Cîţu: Cred că economia României va arăta diferit după această perioadă şi cine a pariat pe informatizare şi tehnologizare va avea de câştigat. Am învăţat că investiţiile în tehnologie, informatizare, în digitalizarea aparatului public şi nu numai, şi a companiilor private, au un randament foarte bun. Din primul moment am spus că acesta este obiectivul meu, de a reconfigura aparatul public, dar nu aşa cum se vorbea până acum, ci prin digitalizare.
Cel mai bun mod de a face o reformă transparentă, obiectivă şi care să fie pe termen lung este prin informatizare. Si cred că economia nu numai a României, ci şi economia globală va arăta diferit în sensul că veţi vedea resurse enorme alocate pentru informatizare, transformării digitale a economiei. Mă uit în economie şi văd cât de mulţi au înţeles acest luru. Aici vom avea un pas înainte pentru că am reuşit acest lucru în această perioadă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
