Florin Cîțu, votat în funcția de președinte al Senatului

Loredana Iriciuc |
Data actualizării: | Data publicării:

Noul preşedinte al Senatului a fost ales, marţi, liderul liberalilor, Florin Cîţu, susţinut de grupurile parlamentare ale PNL, PSD şi UDMR.

Votul a fost secret, cu buletine, fiind înregistrate voturi 82 "pentru", 25 "împotrivă" (USR).

„Mulţumesc doamna preşedintă de şedinţă, mulţumesc pentru vot colegilor şi propunerii şi Coaliţiei pentru susţinere, mulţumesc Anca Dragu pentru munca pe care ai făcut-o până acum la Senat. Mulţumesc! De vineri ne apucăm de treabă. Mulţumesc, o zi bună!”, a spus Florin Cîţu, după anunţarea votului.

Anca Dragu (USR), care a candidat din nou după ce fost revocată din funcţie, a obţinut 25 voturi "pentru" şi 82 "împotrivă". 

 

Anca Dragu: „Un abuz de putere”

 

Anca Dragu, consideră că este „un abuz de putere” revocarea sa din funcţie, care a fost solicitată, marţi, de noua majoritate PNL-PSD-UDMR.

„Este un abuz de putere”, a spus Dragu în şedinţa Senatului în care s-a supus la vot revocarea sa din funcţie. Ea a invocat stabilitatea instituţională, motivând că persoana care ocupă funcţia de preşedinte al Senatului nu trebuie schimbată de fiecare dată când se schimbă majoritatea parlamentară.

„Vă reamintesc că articolul 64 din Constituţia României prevede clar că preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor, respectiv în cazul de faţă perioada 2020 - 2024. Tot în acest sens, Curtea Constituţională statuează într-una din deciziile sale că orice reglementare care ar face posibilă revocarea preşedintelui Senatului ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri ar fi de natură să creeze o instabilitate instituţională perpetuă. Tocmai de aceea, în practica democratică a României au fost mai multe cazuri în care Opoziţia a menţinut preşedinţia Senatului - spre exemplu, perioadele 2004 -2000, 2009 - 2011 şi chiar anul trecut, în 2020, noua majoritate guvernamentală nu a atentat la această funcţie”, a arătat Dragu.

Potrivit Constituţiei, unor decizii ale Curţii Constituţionale şi chiar practicii democratice, a adăugat ea, "acest demers de înlăturare a preşedintelui Senatului din funcţie este nejustificat".

„Ceea ce se întâmplă astăzi este un abuz de putere şi o tentativă de a acapara complet şi total orice instituţie a statului român. Asistăm la un fenomen numit 'tirania majorităţii', una din slăbiciunile democraţiei, care, în statele cu experienţă democratică mai consistentă, este mult mai puţin întâlnit. Preşedintele Senatului are un loc special în arhitectura instituţională, fiind al doilea om în stat, preşedintele Senatului nu are puterea de a forma sau de a da jos guverne, nici de a transforma de unul singur simple propuneri în legi, are însă un rol important: în a semnala derapajele activităţii din Parlament şi în a garanta dezbaterile democratice din plen. Şi, cel mai important, poate sesiza Curtea Constituţională a României asupra legilor sau hotărârilor cu privire la care există suspiciuni de neconstituţionalitate”, a explicat Anca Dragu.

Ea a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională decizia revocării.

„Orice democraţie are nevoie de un echilibru al puterilor, iar obiectivul USR, al partidului din care fac parte, este să asigure, firesc, pentru un partid de Opoziţie, că actuala coaliţie PSD-PNL-UDMR nu va comite abuzuri, iar Opoziţia va avea pârghiile necesare să limiteze şi să cenzureze aceste potenţiale abuzuri. Vă anunţ, în concluzie, stimaţi colegi, că revocarea preşedintelui Senatului va constitui subiectul unei sesizări la Curtea Constituţională”, a mai spus Anca Dragu.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel