FJR menţionează „evoluţiile recente ale cadrului politico-legislativ, ce par a învedera o ură viscerală împotriva corpului magistraţilor şi o dorinţă de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituţional" şi neluarea în considerare a argumentelor şi a soluţiilor constituţionale, ancorate în contextul legislaţiilor statelor membre ale Uniunii Europene, care să respecte convenţiile internaţionale la care România a aderat, transmise în ultimii doi ani de corpul magistraţilor, care s-au opus iniţiativelor legislative într-o majoritate covârşitoare.
Asociaţia aminteşte adoptarea unor modificări ale legislaţiei privind organizarea judiciară, prin Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, fără respectarea unor rigori minime de transparenţă decizională, fără consultarea reală şi efectivă a Consiliului Superior al Magistraturii, contrar angajamentelor internaţionale ale Statului român asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Forumul precizează că Guvernul recunoaşte, chiar în nota de fundamentare a ultimei ordonanţe de urgenţă, că dispoziţiile legale, astfel cum au fost adoptate de către Parlament, s-au dovedit insuficient corelate, lacunare sau chiar contradictorii, precum şi inadecvate necesităţilor sistemului judiciar, fără ca această constatare să determine o remediere reală a problemelor semnalate.
Citește și Procuroarea DNA din dosarul TelDrum cheamă toți MAGISTRAȚII la PROTEST
FJR reclamă „starea de alertă continuă în care au fost ţinute toate instituţiile din sistemul judiciar şi magistraţii în mod individual, prin intensa promovare în spaţiul public a unor intenţii de abrogare sau modificare a unor dispoziţii ale legislaţiei în materia penală sau a organizării judiciare, unele dintre acestea materializate în legi adoptate de Parlament, dar declarate neconstituţionale, cel puţin parţial, altele cu potenţial de a fi transpuse în ordonanţe de urgenţă cu efect imediat", precum şi „influenţa negativă a Legii recursului compensatoriu asupra sentimentului de linişte şi încredere a cetăţenilor, ce se transpune şi asupra activităţii organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti, care trebuie să asigure ţinerea sub control a fenomenului infracţional, în condiţiile unei creşteri constante a volumului de activitate şi al subdimensionării schemelor de personal".
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
