Fără precedent. Forumul Judecătorilor din România atrage atenția cu privire la modul în care a fost adoptat noul Cod Penal, dar și cu privire la prevederile acetuia controversate.
”În ciuda nenumăratelor apeluri ale magistraților români și ale organizațiilor europene și internaționale, adresate sub toate formele posibile, în sute de demersuri în ultima perioadă, Parlamentul României își continuă imperturbabil sprintul final, consternând statele partenere și, în fapt, întreaga lume civilizată. Modalitatea de reglementare, care amintește de celebrul ritm din perioada comunistă ”Hei, rup! Hei, rup! Cad stânci de fier în lupta dusă de brigadier”, exclude ab initio orice formă de dialog (simulat precum într-o piesă de teatru absurd) cu orice actori relevanți”.
Schimbările adoptate "reprezinta in realitate o dezincriminare de facto a acestei infractiuni, iar elementele introduse de legiuitor nu au legatura cu constitutionalitatea normei: reducerea pedepsei la maxim 5 ani inchisoare (de la 7 ani in forma tip prevazuta de art.297 din Codul Penal si de la 14 ani in forma agravata prevazuta de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000) si excluderea posibilitatii interzicerii unor drepturi, precum cel de a fi ales sau de a ocupa functia care a facilitat savarsirea infractiunii, aspect ce nu este inserat in nicio decizie a Curtii Constitutionale si nu este justificat in nicio maniera de initiatorul legii.
Numarul frecvent al acestor infractiuni si continua incalcare a legii de persoane aflate in diferite functii publice nu justifica o astfel de interventie legislativa, care, pe langa faptul ca incurajeaza incalcarea legii penale, multumita relaxarii conditiilor de incriminare, face posibila aparitia altui tip de abuz, savarsit in afara unui folos material necuvenit si prin care institutiile din mediul public si privat pot fi practic devalizate".
Mai mult, noua definiție a abuzului "pune chiar bazele unui sistem autocratic, intrucat nu permite pedepsirea unor forme de abuz in serviciu straine obtinerii de foloase patrimoniale, consolidand retele de crima organizata angajate in sustragerea resurselor publice sau in subminarea cu buna stiinta a statului roman si intereselor generale ale societatii, profitand de insuficienta cadrului normativ general, privind siguranta nationala a Romaniei".
"Infractiunea de abuz in serviciu este, de obicei, sesizata la o perioada mai mare de timp de la savarsire, fie in urma unor controale ale autoritatilor administrative, fie in urma constatarii lor de noua conducere a institutiei, astfel ca exista posibilitatea ca autoritatile judiciare sa afle de existenta infractiuni dupa 1-5 ani de la savarsirea acesteia".
"Investigarea propriu-zisa a infractiunii, pana la trimiterea in judecata, presupune, de cele mai multe ori, administrarea de probe tehnice, precum expertiza, care poate dura o perioada lunga de timp, audierea a numerosi martori, analizarea inscrisurilor, efectuarea de comisii rogatorii atunci cand fondurile au fost externalizate, probatoriu care este imposibil de administrat in intervale scurte de timp, cu respectarea drepturilor partilor".
”Conditionarea existentei infractiunii de obtinerea folosului material patrimonial ar conduce la sanctionarea unei fapte prin care, spre exemplu, functionarul a obtinut 50.000 de lei prin incalcarea dispozitiilor legale si nepedepsirea unei fapte prin care functionarul a cauzat intentionat o paguba de 1.000.000 de lei, dar nu a obtinut niciun beneficiu propriu.
Date fiind conditiile actuale de incriminare, multe dintre faptele cu un grad sporit de pericol social vor scapa incidentei legii penale, in cazurile in care faptuitorul nu actioneaza in scopul de a obtine un beneficiu material", susține FJR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
