Scopul ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor) este să producă experimental energie prin fuziune nucleară. Această nouă tehnologie ar putea fi sursa de energie a viitorului – sigură, nepoluantă, accesibilă și inepuizabilă.
După cum a explicat directorul general al proiectului, Bernard Bigot, în acest interviu acordat Yoda.ro, fuziunea nucleară va putea înlocui cu success actualele centrale atomice, dar și centralale care functionează pe bază de combustili fosili.
ITER este un proiect uriaș, de aceea și provocările sunt numeroase pentru cei care iau parte la el. Acordul oficial pentru realizarea proiectului a fost semnat în 2006, iar de atunci muncitori și specialiști din 35 de țări lucrează aici. Vor fi construite în total 39 de clădiri și zone tehnice, plus reactorul nuclear, numit Tokamak (acronim în limba rusă, care înseamnă „cameră toroidală magnetică"). Uniunea Europeană are cea mai mare implicare în proiect, acoperind aproximativ 46% din costuri, dar la proiect participă și China, India, Japonia, Rusia, Coreea și Statele Unite.
Complexul este finalizat acum în proporție de 70%, iar statele europene sunt responsabile de construirea infrastructurii și a clădirilor de pe platforma ITER. Clădirea reactorului este aproape gata, iar asamblarea Tokamakului va începe anul acesta și va dura 5 ani.
Care este contribuția experților români
Contribuția României la acest proiect este foarte importantă. Mai multe laboratoare de cercetare și firme private din țară colaborează cu cercetătorii de la ITER și produc componente pentru reactor. Din 2008 până în 2017, firme și laboratoare din România au semnat cu ITER contracte în valoare de 600.000 de euro. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro.
În anul 2009, experții români au conceput un material special, care să acopere pereții reactorului de fuziune, pentru ca acesta să reziste la plasma fierbinte din interior. Acest înveliș a fost produs de Asociația Euratom și a fost considerat cel mai bun sistem de protecție la temperaturi extrem de înalte. Dar contribuția românilor nu se oprește aici.
Tokamakul va avea 23.000 de tone, iar complexul care va găzdui reactorului va curprinde 3 clădiri, care vor cântări în total 400.000 de tone. Întreaga construcție este susținută pe 493 de coloane seismice, care au fost fabricate în România, la Pitești.
De asemenea, a doua clădire ca importanță, holul de asamblare (vezi poza mai jos), prin care vor trece toate componentele Tokamakului, a fost fabricată cu materiale din România, la Călărași. Totodată, și structura metalică de susținere a podurilor rulante (cu o greutate totală de 1500 de tone) care vor transporta toate componenetele reactorului, va fi fabricată la Călărași.
Cine sunt românii care lucrează la ITER
În cadrul ITER lucrează acum 35 de români, specialiști în diferite domenii: ingineri mecanici și electrici (o parte dintre ei recrutați de la centrala de la Cernavodă), ingineri constructori, desenatori tehnici (care concep designul și plasarea componentelor în schema reactorului), specialiști în controlul calității, economiști, juriști, experți în comunicare, iar șeful Cabinetului Directorului General este de asemenea român.
În filmarea de mai jos poți urmări câteva momente dintr-o zi de lucru a românilor de la ITER. O să-i vezi la muncă pe designerii Răzvan Rusenescu, Mihai Condilă și Andreea Novac, pe Sorin Neagu, reponsabil cu control calității și pe inginerul Leontin Carafa, în inspecție pe șantier.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
