Turcia a negat că a trimis mercenari să ia parte la conflict.
Franţa, Rusia şi SUA coprezidează Grupul de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare, înfiinţat în 1992 pentru a media o rezoluţie de pace în problema enclavei Nagorno-Karabah din Caucazul de Sud.
Grupul încă nu s-a reunit şi nici nu a emis vreun comunicat comun, de la declanşarea, sâmbătă, a unor sângeroase confruntări armate în enclava situată în Azerbaidjan, dar administrată de etnici armeni şi care şi-a declarat secesiunea în timpul războiului din 1991-1994.
"Preşedintele (francez Emmanuel) Macron şi (rus Vladimir) Putin au convenit asupra necesităţii unui efort comun în cadrul formatului de la Minsk pentru a se ajunge la o încetare a focului" în enclavă, a anunţat biroul de presă al lui Macron într-un comunicat, după ce cei doi lideri au discutat la telefon.
"De asemenea, ei şi-au împărtăşit îngrijorările în legătură cu trimiterea de mercenari sirieni de către Turcia în Nagorno-Karabah", se mai spune în comunicatul Palatului Elysee.
Preşedinţia franceză nu a oferit dovezi în sprijinul acuzaţiei sale privind trimiterea de mercenari, iar comunicatul de presă al Kremlinului nu menţionează această acuzaţie.
Macron, care se află de luni de zile în dispute verbale cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, a spus miercuri că Ankara acţionează în mod belicos.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a informat miercuri că mercenari sirieni şi libieni din cadrul unor grupări armate ilegale au fost trimişi în zone din Nagorno-Karabah.
Rusia are o bază militară în Armenia şi consideră această ţară un partener strategic.
Populaţia Franţei numără în jur de 600.000 de persoane cu origini armeneşti.
Ambasadorul Armeniei la Moscova a declarat luni că Turcia a trimis circa 4.000 de combatanţi din nordul Siriei să lupte în Nagorno-Karabah, afirmaţie dezminţită de preşedintele azer Ilham Aliev, precum şi de guvernul turc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
