"Pot să vă confirm astăzi că statul intenţionează să controleze 100% din capitalul EDF", a spus Elisabeth Borne într-un discurs ţinut în camera inferioară a Parlamentului în care a prezentat priorităţile guvernului său minoritar.
"Trebuie să avem control deplin asupra producţiei noastre de electricitate şi a performanţelor sale. Trebuie să ne asigurăm suveranitatea în faţa consecinţelor războiului şi a provocărilor colosale care vor veni", le-a spus Elisabeth Borne deputaţilor.
Guvernul de la Paris este deja cel mai mare acţionar la EDF, cu o participaţie de 84%. Opţiunea naţionalizării EDF a fost evocată şi de preşedintele Emmanuel Macron, care intenţionează să facă din această companie principalul pilon al unui program de investiţii semnificative în noi reactoare nucleare.
EDF trece în prezent printr-o perioadă dificilă după ce a fost afectat de decizia Guvernului francez care a obligat EDF să vândă mai multă energie electrică la preţuri reduse, în ideea de a proteja consumatorii şi companiile de creşterea preţurilor la energie.
EDF a fost înfiinţat în 1946 când Franţa a creat un monopol de stat în domeniul electricităţii care regrupa peste 1.000 de companii implicate în producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică. Primul reactor nuclear din Franţa a început să funcţioneze în 1963 iar un deceniu mai târziu EDF a început să îşi extindă rapid capacităţile de producţie a energiei nucleare.
Franţa a început să liberalizeze piaţa de electricitate în 2004 şi un an mai târziu a listat EDF la bursă.
Și Germania a modificat legislația pentru a avea puterea de a prelua participaţii la companiile de utilităţi
Guvernul german va avea puterea de a prelua participaţii la companiile de utilităţi şi a introduce taxe în regim de urgenţă asupra consumatorilor, conform unor modificări legislative care sunt discutate în prezent, au declarat pentru Reuters mai multe surse guvernamentale.
Miniştrii germani lucrează la un pachet de măsuri care să răspundă la impactul preţurilor ridicate la energie asupra producătorilor de electricitate, ministrul Economiei, Robert Habeck avertizând recent că ar putea apărea un "efect de tip Lehman" asupra furnizorilor care se confruntă cu creşterea explozivă a costurilor şi în paralel trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile către consumatori.
Potrivit surselor citate de Reuters, oficialii germani au început deja discuţiile cu grupul de utilităţi Uniper, cel mai mare cumpărător german de gaze naturale ruseşti, cu privire la un pachet de sprijin iar Berlinul vrea să se asigure că măsuri similare vor fi disponibile şi pentru alte companii, dacă va fi nevoie.
Grupul german de utilităţi Uniper a dezvăluit săptămâna trecută că discută posibilitatea de a beneficia de garanţii guvernamentale, extinderea facilităţilor de credit şi chiar o eventuală preluare de către stat a unei participaţii.
Sursele au spus pentru Reuters că guvernul de la Berlin ar putea prelua o participaţie la Uniper doar ca ultimă soluţie şi că pregăteşte posibile măsuri de sprijin pentru alte companii similare prin amendamente la legea securităţii energetice.
Taxă specială în factura consumatorilor
Amendamente la această lege sunt discutate în prezent între miniştrii din cabinetul german şi ar putea fi prezentate vineri în Parlament, au precizat sursele. Modificările ar putea permite de asemenea guvernului să impună rapid o taxă specială în facturile consumatorilor, ca o modalitate pentru a transfera mai echitabil o parte din creşterea costurilor la energie, au adăugat sursele guvernamentale.
O posibilă intervenţie în sprijinul Uniper ar putea lua forma pachetului de ajutor acordat în timpul pandemiei pentru compania aeriană Lufthansa, care a fost salvată de la faliment graţie unui sprijin de la guvern de nouă miliarde de euro.
"Guvernul federal ar urma să beneficieze de opţiuni similare cu cele din ajutorul pentru Lufthansa", a apreciat o sursă guvernamentală.
În cadrul pachetului de ajutor pentru Lufthansa, statul german a obţinut o participaţie de 20% la compania aeriană, prin intermediul Fondului de stabilizare economică, dar nu a primit şi drepturi de vot. De asemenea, compania aeriană Lufthansa nu a putut să preia alte companii până când nu a rambursat 75% din ajutorul de stat, iar acţionarii şi managerii nu au putut profita de pe urma ajutorului contribuabililor, ceea ce înseamnă că plata dividendelor şi bonusurilor a fost îngheţată.
După mai multe decenii în care au liberalizat piaţa energetică, guvernele din Europa încep să intervină pentru a susţine companiile de utilităţi care se luptă cu preţuri record, şi în acelaşi timp să protejeze consumatorii de creşterea costurilor la utilităţi. Mai mulţi furnizori europeni de energie au dat faliment în ultimul an, în condiţiile în care aveau încheiate contracte pe termen lung cu clienţii şi nu au putut transfera rapid pe seama lor creşterea preţurilor.
În încercarea de a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor la energie, guvernele s-au îndreptat de asemenea spre taxele pe profiturile excesive ale companiilor de petrol şi gaze, subvenţii şi reduceri de preţuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
